Moldova și Zone din Ucraina
Diana Iovanovici Șoșoacă, europarlamentară și lider al partidului S.O.S., dorește să candideze din nou pentru funcția de președinte al României, deși candidatura ei a fost respinsă de Curtea Constituțională în octombrie 2024. Motivul a fost atitudinea sa față de Constituție și pozițiile sale în politica externă, considerate contrare dreptului internațional.
După o vizită la Palatul Cotroceni pentru a prezenta poziția partidului S.O.S. legată de trimiterea trupelor militare în Ucraina, reprezentanții formațiunii au adoptat o poziție care prezintă asemănări cu propaganda rusă și cu pozițiile Kremlinului, asemănătoare și cu cele ale candidatului extremist Călin Georgescu.
„România solicită negocieri imediate cu toate părțile implicate pentru soluții de pace și reconstrucție, inclusiv unirea cu Republica Moldova și cu teritoriile românești din Ucraina, anexate ilegal prin Pactul Ribbentrop-Molotov. Actualmente, acest pact este condamnat, însă reimpus politic de către Ucraina, care reproduce rolul Uniunii Sovietice. Unirea Republicii Moldova și a teritoriilor românești din Ucraina cu România este un act istoric reparator, o consecință firească a denunțării Pactului Ribbentrop-Molotov, care generează stabilitate și ofera oportunități de progres și pace locuitorilor din aceste regiuni, majoritatea etnici români”, se arată într-un comunicat al S.O.S., semnat de Șoșoacă și de liderii grupului Dumitru Coarnă și Clement Sava. 
Ideea separării Ucrainei de către statele vecine a mai fost promovată de politicieni ruși influenți, precum Vladimir Jirinovski, Nikolai Patrușev și Dmitri Medvedev. Această viziune a fost susținută și de Călin Georgescu, care a argumentat implicarea României în dezmembrarea Ucrainei.
Partidul S.O.S. a mai propus invitarea președintelui SUA Donald Trump și al președintelui Federației Ruse Vladimir Putin la negocieri cu Uniunea Europeană, pentru a opri sancțiunile împotriva Rusiei și a negocia un plan de pace european.
Și liderul Partidului Oamenilor Tineri, Anamaria Gavrilă, a susținut candidatura unui politician acuzat de acțiuni împotriva ordinii constituționale, considerând că legile privind doborârea dronelor și operațiunile militare pe teritoriul României sunt legale.
„Este șocant. Profitând de susținerea acordată lui Călin Georgescu, se încearcă introducerea unor legi pentru trimiterea de trupe în Ucraina. Românii nu doresc ca copiii lor să moară în Ucraina în numele păcii. Aceasta este o lovitură de stat și o încălcare a democrației”, a declarat Anamaria Gavrilă. Atât partidul său, cât și S.O.S., și Alianța pentru Unirea Românilor, au votat împotriva acestor proiecte de lege.
Gavrilă a susținut candidatura lui Georgescu și a obținut rezultate electorale neobișnuit de mari în ultimele trei decenii.
În sprijinul lui Călin Georgescu
„Sistemul a aflat despre candidatura lui Călin Georgescu și ne monitorizează comunicările. Din nefericire, sistemul consideră că 70% din voturi sunt insuficiente și caută să asigure o victorie cu peste 90%”, a afirmat Gavrilă într-un mesaj video.
Ultimul mandat al unui președinte de România care a câștigat cu peste 70% din voturi a fost cel al lui Ion Iliescu, în 1990, când a obținut 85% din voturi, într-un context politic cu o opoziție slabă.
Ultima serie de declarații ale lui Gavrilă se concentrează pe situația lui Georgescu. „Ieri, Călin Georgescu a fost reținut în mod suspect, ridicând semne de întrebare cu privire la independența justiției românești”, a declarat Gavrilă. A fost vorba de un mandat de aducere, nu de arestare, și de o măsură de control judiciar, pe o perioadă de 60 de zile. Au fost și manipulări ale presei.
