Obiectivele asumate în cadrul programelor naționale pentru redresare și reziliență (PNRR) ar trebui atinse până cel târziu în august 2026.
Stadiul PNRR, în criză de timp
România are repere și ținte cu termen limită până în trimestrul al doilea (T2) din 2026, ceea ce implică finalizarea lor până la 30 iunie. Cu toate acestea, în prezent, există un decalaj semnificativ. Guvernul actual se confruntă cu întârzieri în clarificarea cererii a treia de plată, depusă în decembrie 2023. Anul electoral 2024 a fost caracterizat de o lipsă de progrese la nivelul jaloanelor PNRR.
Autoritățile BNR au semnalat recent întârzieri semnificative în implementarea PNRR, România fiind singura țară cu risc de suspendare a plății din cauza deficitului bugetar ridicat. 
Reprezentanții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) au fost contactați pentru a evalua stadiul îndeplinirii obiectivelor din trimestrele 1 și 2, 3 și 4 din 2023, inițial prevăzute pentru a fi finalizate în două etape de plată.
Potrivit informațiilor furnizate de ministerul coordonator, din cele 46 de repere și ținte planificate pentru trimestrele 1 și 2 din 2023, doar 29 au fost finalizate, 17 fiind încă în derulare. Aceasta înseamnă că nu au fost finalizate la timp, deși termenul limita era 30 iunie, conform calendarului asumat de guvernul anterior.
Mai exact, sunt afectate reperele și țintele cu următoarele numere: 24, 59, 71, 76, 80, 116, 126, 158, 207, 227, 315, 316, 336, 367, 368, 420, 441.
Probleme la conducerea companiilor de stat
Printre obiectivele esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor PNRR se numără implementarea recomandărilor de creștere a performanței și eficienței financiare în cadrul companiilor de stat CNAIR, CNIR, CFR, CFR Călători și Metrorex, respectând standardele OECD. Există preocupări cu privire la implicarea unor personalități cu interese personale în conducerea acestor entități.
Alte obiective includ adoptarea de strategii importante, cum ar fi în domeniul transportului naval, energiei, digitalizarea unor unități sanitare sau dezvoltarea unor legi cheie.
O altă prioritate, este adoptarea unei noi legi a salarizării unitare, o reformă complexă a cărei implementare nu este clară.
Oficialii guvernamentali conștientizează că vor trebui să gestioneze o anumită nemulțumire publică datorită modificărilor propuse în grilele salariale, unde vor exista și limitări specifice pentru sporuri.
La finalul lunii ianuarie 2025, s-a exprimat îngrijorarea că noua lege a salarizării unitare ar putea fi amânată până în 2028.
Întârzieri semnificative în a doua parte a anului
Situația este și mai complexă în ceea ce privește obiectivele din a doua parte a anului 2023. Din 38 de repere și ținte, doar 14 au fost finalizate.
Sunt mai multe obiective importante, inclusiv proiecte de împădurire și reîmpădurire, modernizarea și electrificarea unor linii de cale ferată, precum și alte investiții, cum ar fi în sistemul vamal, bugetul național sau sistemul medical.
Planul pentru cererea de plată nr.4 este în curs de negociere conform articolului 21 din Regulamentul (UE) 2021/241 privind Mecanismul de redresare și reziliență. Estimarea depunerii este în trimestrul doi din 2025.
