Producător de sfeclă de zahăr, nevoit să renunțe la cultură din cauza pierderilor.
Agricultorul Neculai Dulceanu, care administrează o fermă de 600 de hectare, în comuna Hăneşti, județul Botoșani, a decis să renunțe la cultivarea sfeclei de zahăr din cauza pierderilor substanțiale înregistrate în ultimii doi ani.
O ciupercă distruge recolta
Cultura sa a fost grav afectată de o ciupercă, Macrophomina phaseolina, care a devastat plantațiile de sfeclă de zahăr. Aceeași problemă a afectat numeroase plantații din Moldova în 2024. Neculai Dulceanu a cultivat sfeclă de zahăr din 2011, dar seceta și temperaturile extreme din ultimii doi ani au creat un mediu ideal pentru dezvoltarea ciupercii. Nu există un remediu eficient pentru această problemă. 
„Am cultivat sfeclă de zahăr din 2011 fără întrerupere. Campaniile 2023 și 2024 au fost dezastruoase din cauza atacurilor masive ale ciupercii Macrophomina phaseolina, care determină putrezirea plantelor. În 2024, am cultivat sfeclă pe 46 de hectare, afectate toate în diverse grade. Am recoltat manual circa 15 hectare pentru a putea preda cantitatea minimă necesară pentru Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV), 26,4 tone la hectar. Am documentat pagubele, de circa 70%, și am fost obligat să predau fabricii undeva la 400 de tone. Restul recoltei a rămas în pământ din cauza efortului enorm, atât fizic cât și financiar, necesar pentru recoltare și sortare manuală. Sfecla deteriorată peste 15% nu putea fi procesată.”, a declarat Neculai Dulceanu pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.
Pagube semnificative
Pierderile înregistrate în ultimii doi ani se ridică la aproximativ 190.000 euro.
„În 2023, paguba a fost de 100.000 euro, iar în 2024, de circa 80.000-90.000 euro. În 2024 am decis să nu mai recoltez pentru că costurile suplimentare de recoltare manuală depășeau beneficiile. Am avut de plătit oameni pentru recoltarea și sortarea manuală a sfeclei, iar veniturile din vânzare nu acopereau decât o mică parte a cheltuielilor.”, a mai declarat Neculai Dulceanu.
„Cu sfecla, floarea-soarelui și soia nu mai am ce căuta pe cele 46 de hectare în următorii patru ani. Atacul ciupercii Macrophomina phaseolina s-a agravat în 2024. Am primit despăgubiri pentru secetă, dar alternativele, precum floarea-soarelui, prezintă costuri semnificative. Investiția pentru sfeclă se ridică la 2.000-2.500 euro/hectar, de trei ori mai mult decât floarea-soarelui. Ar fi benefic o legislație care să ofere protecție împotriva secetei și bolilor greu de combatut.”, a mai subliniat fermierul.
Lipsa soluțiilor
Ciuperca Macrophomina phaseolina este favorizată de schimbările climatice recente, care au creat condiții optime pentru dezvoltarea sa.
„Nu avem cum să o combatem, nu există un tratament eficient. Unele variante de combatere au fost interzise de Uniunea Europeană. Suntem neputincioși în fața acestei boli. Nu mai vreau să am legătură cu sfecla de zahăr, pentru că risc falimentul. Am avut pierderi considerabile în ultimii doi ani.”, a mai adăugat Neculai Dulceanu.
Sursa Foto: Profimedia
