Bolojan a prezentat câteva argumente, printre care faptul că perioadele premergătoare alegerilor sunt sensibile și că proiectele bune sunt deseori abandonate. Un alt motiv este că deciziile pot fi percepute ca fiind politice.
„Experiența mea din anii precedenți, când am avut perioade pre-electorale, atât la nivel local, cât și național, este că nu este indicat să se prezinte propuneri de acțiune, proiecte importante sau schimbări în timpul acestor perioade, deoarece acestea pot declanșa diverse discuții, având o abordare politică, iar un proiect bun poate fi pur și simplu respins, doar pentru că ar putea fi exploatat politic”, a declarat Ilie Bolojan la Europa FM.
În aceste condiții, șeful interimar a menționat că cel mai potrivit ar fi ca numirea să fie făcută de viitorul președinte. 
„Dacă trebuie să-mi exprim părerea personală, nu cred că se va întâmpla acest lucru, întrucât ar genera din nou dezbateri. Cine este persoana, cum este ea, pe cine reprezintă etc. Cred că mai sunt trei luni și noul președinte, cu Parlamentul actual, poate găsi o soluție pentru o conducere stabilă în următorii ani, inclusiv la SRI”, a concluzionat Bolojan.
Alegerile prezidențiale vor avea loc pe 4 mai (turul I) și 18 mai (turul II).
SRI este fără șef de la demisia lui Eduard Hellvig, din iulie 2023. Hellvig a deținut cel mai îndelungat mandat la conducerea serviciului, 8 ani și 4 luni. De atunci, fostul președinte Klaus Iohannis nu a desemnat un nou director. Serviciul Român de Informații este condus în prezent de prim-adjunctul lui Hellvig, generalul Răzvan Ionescu.
Între timp, Eduard Hellvig s-a reînscris în PNL, partid din care a ieșit la numirea sa la SRI, în martie 2015. Revenirea sa în PNL a avut loc la o zi după demisia lui Nicolae Ciucă din funcția de președinte al PNL.
