În contextul actual al securității regionale, deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării includ:
- intensificarea cooperării bilaterale și aliate pentru consolidarea apărării pe Flancul Estic al NATO, inclusiv prin desfășurarea forțelor aliate în România;
- consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii și aprofundarea cooperării bilaterale în domeniul securității și apărării;
- analiza și armonizarea cadrului legislativ național, concentrându-se pe gestionarea crizelor, securitatea cibernetică și reziliența;
- oferirea de sprijin pe toate planurile Republicii Moldova;
- măsuri suplimentare de sprijin pentru Ucraina;
- adaptarea planificării și a acțiunilor operaționale pentru o gestionare eficientă a migrației la frontierele României.
Membrii CSAT au convenit că România, ca țară vecină, cu cea mai extinsă frontieră terestră și marină cu Ucraina, își dorește încheierea conflictului, dar țara condusă de Volodimir Zelenski trebuie să participe la negocieri.
„Dorim ca Ucraina să se bucure de pace și să-și poată continua parcursul european, conform deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene. Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua. Poziția României rămâne fermă în ceea ce privește necesitatea încetării ostilităților, urmată de un acord de pace care să ofere garanții solide de securitate și să prevină orice agresiune viitoare din partea Rusiei. Cooperarea transatlantică este esențială în acest proces. Negocierile de pace nu pot avea loc fără participarea Ucrainei și a Europei”, se arată în comunicatul emis după ședința CSAT, prima condusă de președintele interimar Ilie Bolojan. 
Toți membrii CSAT au fost de acord să sprijine financiar și militar Ucraina, contribuind la găsirea unei soluții negociate pentru pace, a precizat Palatul Cotroceni.
De asemenea, Republica Moldova, țara vecină, va primi sprijin continuu, având în vedere contextul securitar din Marea Neagră: „Având în vedere impactul acestor evoluții asupra Republicii Moldova, membrii Consiliului au analizat și sprijinul acordat pentru viitorul european al acesteia”. Ca urmare, țara noastră va majora treptat procentul din PIB alocat apărării.
Totodată, România dorește să dezvolte relația bilaterală cu Statele Unite ale Americii, pentru ca forțele militare americane să rămână în țară. În acest context, s-a decis dotarea Flotei Române cu o nouă corvetă ușoară.
„Dotarea cu o astfel de navă va consolida flota existentă, fiind parte a programelor de modernizare și echipare. Armata României își va continua eforturile strategice pentru consolidarea apărării la nivel național și aliat, în vederea descurajării și combaterii eficiente a tuturor formelor de amenințări clasice, asimetrice, hibride sau de altă natură”, a mai transmis Palatul Cotroceni.
Cum se convoacă CSAT și cine participă
Conform legislației, CSAT este convocat de președintele său, fie periodic, fie ori de câte ori este necesar, dar poate fi invocat și la inițiativa a cel puțin patru membri.
Președintele României, Ilie Bolojan, conduce CSAT, iar prim-ministrul, Marcel Ciolacu, este vicepreședinte.
Membrii CSAT includ: ministrul apărării, ministrul de interne, ministrul de externe, ministrul justiției, ministrul economiei, ministrul finanțelor, directorul SRI, directorul SIE, șeful Statului Major al Apărării și consilierul prezidențial pentru securitate națională.
