Autonomie strategică pentru Europa
Președintele francez Emmanuel Macron promovează ideea de „autonomie strategică” europeană. Această abordare presupune o capacitate de apărare independentă și o agendă politică proprie, fără a mai depinde de aprobarea americană.
Cu toate acestea, statele baltice – Lituania, Letonia și Estonia – nu sunt dispuse să abandoneze actualul model de apărare transatlantic, chiar și în contextul unei evoluții imprevizibile a politicii SUA sub președinția lui Donald Trump.
Eitvydas Bajarunas, ambasadorul Lituaniei, a declarat: „Regiunea noastră, istoric legată de parteneriatele transatlantice solide, se confruntă cu un cadru geopolitic în schimbare, unde angajamentele SUA față de NATO și securitatea europeană sunt din ce în ce mai incerte.” 
Bajarunas a adăugat: „Susținem o apărare europeană mai puternică, dar nu ne alăturăm conceptului de „autonomie strategică”. Nu este obiectivul nostru.”
NATO, opțiunea preferată a statelor baltice
De la sfârșitul Războiului Rece, statele baltice și Polonia consideră că apartenența la NATO, coordonată de SUA, reprezintă cea mai sigură garanție împotriva potențialelor amenințări dinspre Rusia.
Apropierea geografică de Rusia și Belarus face aceste state extrem de vulnerabile în cazul unei erodări a actualului sistem de securitate.
După invazia rusă în Ucraina din 2022, SUA au mărit prezența militară în Europa cu 20.000 de militari. În 2024, aproximativ 14.000 de militari americani sunt staționați în Polonia, 1.000 în Lituania și 700 în Estonia.
Deși aceste efective sunt relativ mici, prezența lor asigură că orice agresiune împotriva acestor țări ar implica o confruntare directă cu forțele SUA.
Îngrijorări legate de politica SUA
Există temeri că o eventuală revenire la putere a lui Donald Trump ar putea determina retragerea trupelor suplimentare trimise de administrația Biden, în încercarea de a îmbunătăți relațiile cu Rusia.
Declarațiile lui Trump referitoare la apărarea aliaților NATO care nu respectă obligațiile financiare au generat îngrijorare, chiar dacă Polonia și statele baltice se numără printre cei mai importanți contribuitori la bugetul alianței.
Aceste țări plănuiesc să sporească alocațiile pentru apărare la peste 5% din PIB în următorii ani, însă au dificultăți în gestionarea unui conflict direct cu Rusia.
Dilema europeană: autonomie strategică sau realități geopolitice
Emmanuel Macron a declarat recent că Europa trebuie să-și recapete „gustul pentru risc, ambiție și putere”, detașându-se de „vasalitatea fericită” față de SUA.
Această abordare contrastează cu poziția premierului britanic Keir Starmer, care dorește consolidarea apărării europene, menținând în același timp legăturile cu Washingtonul.
Polonia și statele baltice susțin consolidarea capacităților de apărare ale Europei și au demonstrat interes pentru propunerea lui Macron de extindere a umbrelei nucleare franceze.
Unii experți consideră că o schimbare a politicii externe americane ar putea reprezenta un semnal de alarmă pentru Europa.
Fostul ministru lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a avertizat: „Dacă Europa nu acționează acum, ar putea trebui să o declarăm pierdută”.
Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Letoniei a afirmat: „Recunoaștem necesitatea asumării de mai multe responsabilități de către Europa și o participare mai activă la securitatea transatlantică. Se cere o conducere europeană mai puternică pentru a asigura securitatea Europei.”
Cu toate acestea, puține state sunt dispuse să renunțe complet la legăturile transatlantice.
Limitele apărării europene
Statele baltice rămân sceptice în privința conceptului european de „autonomie strategică”, din cauza lipsei unui angajament clar al Europei în domeniul apărării.
Un diplomat lituanian a observat: „Din păcate, inițiativele europene de apărare au fost adesea doar discuții sau planuri ambițioase, dar lipsesc în general punctele de implementare concrete.”
În 2024, doi politicieni baltici au ocupat poziții cheie în politica externă și de securitate a UE: Kaja Kallas din Estonia, Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe și Andrius Kubilius din Lituania, comisar pentru Apărare.
