Scăderea nivelului lacurilor Paltinu și Măneciu a determinat oprirea centralelor hidroelectrice, pentru a asigura rezerva de apă potabilă. Aceste acumulări contribuie însă cu un procent redus la producția energetică totală a țării, a declarat Sorin Rîndașu, directorul Departamentului Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale Apele Române (ANAR).
Hidrocentralele de la lacurile Paltinu și Măneciu sunt oprite temporar, dat fiind că gradul de umplere este sub 50%. Prioritatea este asigurarea aprovizionării cu apă a populației, a precizat Sorin Rîndașu. 
Productivitatea energetică a celor două hidrocentrale
Problema a fost semnalată după scăderea vizibilă a nivelului lacului Paltinu în timpul Sărbătorilor de Paște.
„Lacurile Paltinu și Măneciu au o componentă energetică minoră la nivel național. Reprezintă doar 0,24% din totalul producției. Capacitatea instalată de 15 MW (10 MW la Paltinu și 5 MW la Măneciu) nu determină o producție energetică semnificativă, funcția principală a acestor acumulări fiind asigurarea apei potabile.”
Menținerea unui debit minim de apă este crucială pentru satisfacerea cerințelor de alimentare a populației. De la Măneciu este obligatoriu un debit minim de 0,78 metri cubi pe secundă, iar de la Paltinu, între 1,2 și 1,5 metri cubi pe secundă.
Potrivit directorului ANAR, la 8 martie, lacul Măneciu s-a aflat la nivelul minim de acumulare de aproximativ 20% (9,3 milioane de metri cubi), ajungând la 11,4 milioane de metri cubi în următoarele zile.
„Avem o creștere continuă a rezervelor. Creșterea de 2 milioane de metri cubi depăsește nivelul anticipat din planul de exploatare, datorită precipitațiilor. Similar, la Paltinu, nivelul minim de 21,2 milioane de metri cubi din 15 martie a crescut la 23 de milioane de metri cubi. Principala funcție a acestor acumulări este asigurarea apei în aval, necesită evacuarea unui debit minim de 0,7-0,8 metri cubi pe secundă la Măneciu și 1,2-1,5 metri cubi pe secundă la Paltinu. În aceste condiții, centralele hidro sunt oprite.”, a declarat Sorin Rîndașu.
Pentru eficiență energetică, o centrală hidroelectrică funcționează optim la capacitate maximă.
„Eficiența la niveluri reduse de umplere scade la 0,6, comparativ cu 0,85 în condiții normale. Este important să se rețină că aceste acumulări au o contribuție marginală la producția energetică națională (0,24-0,25%). Centralele mari, precum Porțile de Fier 1 și 2, Vidraru, Izvorul Muntelui și Gura Apelor, au o capacitate mult mai mare.
În cazul centralelor mari, Dispecerul Energetic Național, parte a operatorului național de sistem și transport al energiei electrice Transelectrica, decide oprirea sau pornirea centralelor, în funcție de necesarul național.
„Centralele mici, ca cele de la Paltinu și Măneciu, nu au importanță majoră în acest context. Energia este produsă acolo unde acumulările permit. În cazul centralelor mari, decizia o ia Dispeceratul Energetic Național, care comunică Hidroelectrica necesarul.”
Nivelul mediu de umplere la cele 40 de lacuri monitorizate zilnic se situează în prezent la aproximativ 75%.
„În momentul actual, nivelul acumulărilor depășește planurile naționale datorită precipitațiilor înregistrate în ultimele săptămâni. Sunt așteptate precipitații și în următoarele săptămâni, mai ales până la jumătatea lunii mai. Este esențial să se acumuleze cât mai multă apă pentru asigurarea alimentării cu apă centralizate în timpul verii.”, a precizat Sorin Rîndașu.
Centralele de la Paltinu și Măneciu sunt singurele complet oprite momentan, pentru a menține continuitatea alimentării cu apă a populației.
„Funcționarea este intermitentă, putând funcționa câteva ore pe zi, în funcție de planul de exploatare. Opririle periodice și repornirile sunt posibile în cursul unei zile. Oprirea completă este necesară pentru acumularea apei.”, a concluzionat Sorin Rîndașu.
Evoluția rezervelor de apă
În ultimele zile, gradul de umplere a lacului Paltinu a crescut ușor, ajungând la 44,82%.
La începutul lunii februarie, coeficientul de umplere era sub nivelurile din anii precedenți.
„Lipsa precipitațiilor și reducerea aportului de apă din zăpadă afectează rezervele de apă la nivel național”, explicau reprezentanții ANAR la acel moment.
La final de ianuarie, coeficientul de umplere la 40 de lacuri a fost cel mai redus din ultimii 8 ani.
Această situație gravă a fost înregistrată pe fondul unei tendințe de scădere a coeficientului de umplere față de sfârșitul anului anterior și anii anteriori.
„Scăderea actuală a rezervelor de apă rezultă din condițiile meteo deficitare și din reducerea cu 50% a aportului de apă din zăpadă din ultimii ani”, declarau oficialii ANAR.
În luna martie, situația a continuat să se agraveze.
„Scăderea nivelului este cauzată de condițiile hidrologice deficitare și de rezervele de apă din zăpadă foarte mici”, au anunțat reprezentanții ANAR.
Avertizările hidrologice, un factor pozitiv
În ultimul timp, gradul de umplere a lacurilor a crescut.
Prioritatea este satisfacerea necesităților de apă potabilă a populației în cazul debitelor deficitare.
„Alimentarea cu apă potabilă din surse de apă centralizate se asigură fără restricții pentru 120 de secțiuni”, a explicat ANAR.
Nivelul lacurilor crește, factor favorabil fiind și avertismentele hidrologice.
INHGA a emis atenționări hidrologice cod galben privind viituri rapide pe râuri mici, precipitații abundente, creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri, cu posibilități de inundații locale pentru anumite bazine.
Coeficientul de umplere se calculează comparativ cu Nivelul Normal de Retenție (NNR).
Lacul Măneciu se află la un nivel mai redus, însă pe alte lacuri se efectuează lucrări.
Conform prognozei, debitul Dunării la intrarea în țară este în creștere.
Criterii în aplicarea planului de restricții:
- Reducerea alimentării cu apă pentru irigare.
- Reducerea debitului minim pentru debit ecologic.
- Reducerea alimentării cu apă a unităților de pescuit.
- Reducerea treptată a alimentării cu apă pentru utilizări industriale.
- Restricționarea intermitentă a alimentării cu apă pentru populație și unități zootehnice.
În cazul deficitului de apă, există trei faze:
- Faza normală.
- Faza de avertizare.
- Faza de restricții.
Estimarea producției Hidroelectrica
Hidroelectrica operează 188 de centrale hidroelectrice.
„Prognoza pentru acest an arată o ușoară scădere a producției față de anul trecut, de la 13,9 TWh la 13,3 TWh”, a declarat CEO-ul Hidroelectrica.
Producția a scăzut cu 21% față de 2023.
„Nivelul râurilor și lacurilor este sub media multianuală, dar putem asigura investiții.”, a spus Karoly Borbely.
Hidroelectrica înregistrează rezultate operaționale și financiare în scădere, influențate de condițiile hidrologice, producția redusă și prețurile de comercializare mai mici.
Hidroelectrica este un producător important de energie verde din România.
Compania operează 188 de centrale cu o capacitate de 6,3 GW și are o centrală eoliană de 108 MW.
