Analiza sustenabilității datoriei publice este un element esențial în guvernanța economică europeană, ghidată de noile reguli fiscal-bugetare, conform unei analize MEDIAFAX realizate de prof. univ. Cristian Socol.
„În locul criteriului deficitului bugetar structural, analiza sustenabilității datoriei a devenit principalul factor ce influențează aprobarea planurilor de consolidare fiscală pe 4-7 ani pentru statele membre ale UE care au prezentat Planurile Naționale Bugetare Structurale. Cu o relevanță și o măsurabilitate superioară, analiza sustenabilității datoriei guvernamentale este un instrument mai consistent pentru evaluarea sănătății financiare publice decât indicatorii bazate pe deficitul bugetar structural.”
De fapt, analiza sustenabilității datoriei publice reflectă direct riscurile reale de finanțare și reacțiile piețelor, pe termen mediu și lung. Ea este mult mai realistă și mai adaptabilă, luând în considerare o gamă mai largă de factori care influențează situația macroeconomică specifică fiecărei țări. Spre deosebire de deficitul structural, bazat pe estimări volatile, analiza sustenabilității datoriei folosește date mai clare și transparente și integrează riscurile potențiale, oferind o evaluare completă a situației financiare publice. Este ca și cum medicul face o evaluare completă a stării unui pacient (inclusiv riscuri viitoare) și ulterior propune un tratament specific. În schimb, în cazul deficitului structural, medicul ar aplica același tratament tuturor, pe baza unui diagnostic generalizat.” 
Această analiză urmărește mai multe obiective. În primul rând, voi analiza comparativ nivelul datoriei publice ca procent din PIB în țările Uniunii Europene. În al doilea rând, voi analiza indicatorii de sustenabilitate pe termen scurt, mediu și lung ai datoriei publice, conform metodologiei UE, cu evaluarea riscului asociat, în statele membre. În final, voi prezenta câteva soluții pentru îmbunătățirea sustenabilității datoriei publice a României.
- Analiză comparativă a ponderii datoriei publice în PIB la nivel UE
Datele oficiale (22 aprilie 2025) arată ponderi ridicate ale datoriei publice în PIB în 2024 pentru Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%). Cele mai mici ponderi se înregistrează în Danemarca (31,1%), Luxemburg (26,3%), Bulgaria (24,1%) și Estonia (23,6%).
România prezintă o pondere a datoriei publice brute în PIB de 54,8%, a 12-a cea mai mică din UE27, sub media UE27 de 81%, respectând criteriul de convergență nominală din Tratatul de la Maastricht.
Analiza comparativă a ponderii datoriei publice în PIB din 2024 față de 2019 evidențiază un efect semnificativ al pandemiei (2021 față de 2019) – în special în Spania (+18 puncte procentuale din PIB), Franța (+14,6 puncte procentuale din PIB), Grecia (+14,1 puncte procentuale din PIB), România (+13,3 puncte procentuale), și Slovacia (+12,2 puncte procentuale din PIB) – și un efect al războiului din Ucraina (2024 față de 2021) – în special în Finlanda (+8,9 puncte procentuale din PIB), România (+6,5 puncte procentuale), Estonia (+5,2 puncte procentuale), Cehia (+2,9 puncte procentuale) și Polonia (+2,3 puncte procentuale din PIB). Se observă două tendințe: țările care au acordat stimuli economici substanțiali în timpul pandemiei au avut o creștere mai lentă a ponderii datoriei în PIB, și țările situate în apropierea conflictului din Ucraina au avut o creștere accentuată a datoriei datorită creșterii costurilor de finanțare. Inconstența respectării țintelor deficitului bugetar angajate față de instituțiile internaționale și agențiile de rating a jucat, de asemenea, un rol important, afectând în special România și Franța, dar într-o măsură mai mică Polonia și Slovacia. Instabilitatea politică de la sfârșitul anului trecut a fost, la rândul ei, un factor perturbator notabil pentru România.
Acest ultim aspect este confirmat și de evoluția ponderii cheltuielilor cu dobânzile în PIB între 2024 și 2021. Dintre primele 5 țări cu cele mai mari creșteri ale acestei ponderi, patru sunt învecinate cu zona de conflict – Ungaria (+2,8 puncte procentuale din PIB), Polonia și Finlanda (+1,1 punct procentual din PIB), precum și România (+1 punct procentual din PIB).
În majoritatea țărilor UE, perioada post-pandemie și inflația ridicată au redus ponderea datoriei publice în PIB, în timp ce deficitele bugetare primare mari au amplificat-o. Pe termen mediu, acumularea efectelor negative ale diferenței dintre rata dobânzii și rata de creștere economică și incertitudinea globală provocată de măsuri protecționiste vor sărăci sustenabilitatea datoriei. În același timp, implementarea consolidărilor fiscal-bugetare prevăzute în Planurile naționale bugetare structurale ar trebui să contribuie la creșterea sustenabilității datoriei.
{/* … restul textului tău … */}
