O problemă banală astăzi
În timp ce specialiștii polonezi au decodificat primele variante ale codului Enigma în anii 1930 și au construit mașini anti-Enigma, îmbunătățirile ulterioare ale securității din partea germanilor au necesitat ca Turing să dezvolte noi mașini, sau „bombe”, pentru a-și ajuta echipa de criptanaliști să decripteze mesajele inamice.
Până în 1943, mașinile puteau decripta două mesaje pe minut.
Cu toate acestea, deși cursa pentru spargerea codului Enigma a devenit celebru, considerată a scurta al Doilea Război Mondial cu până la doi ani și inspirând diverse filme de la Hollywood, experții afirmă că spargerea codului este o problemă simplă astăzi. 
„Enigma nu ar rezista în fața calculatoarelor și metodelor statistice moderne”, a declarat Michael Wooldridge, profesor de informatică și expert în inteligență artificială (IA) la Universitatea din Oxford.
Mașina semăna cu o mașină de scris
Dispozitivul Enigma utilizat de Puterile Axei era o mașină electromecanică asemănătoare unei mașini de scris, având trei rotoare, fiecare cu 26 de poziții posibile, un reflector care trimitea semnalul înapoi prin rotoare și un panou de conectare care schimba perechile de litere.
Configurația sa însemna că, chiar dacă aceeași tastă era apăsată de două ori, de fiecare dată era generată o literă diferită. Setările inițiale erau modificate la fiecare 24 de ore.
„În esență, puterea dispozitivelor Enigma provenea din numărul astronomic de combinații posibile de criptare a unui mesaj. Un număr mult prea mare pentru a putea fi verificat exhaustiv de un om”, a declarat Wooldridge, adăugând că „bombele” erau computere mecanice primitive, cu cabluri, care căutau printre un număr enorm de opțiuni posibile pentru decriptarea mesajelor naziste.
Avea o serie de puncte slabe
Dr. Mustafa A Mustafa, lector superior în domeniul securității software la Universitatea din Manchester, a menționat că succesul lui Turing și al colegilor săi a fost datorat punctelor slabe ale Enigma.
„A fost un atac de forță brută, încercând toate combinațiile diferite. Dar, datorită acestor slăbiciuni, au reușit să automatizeze acest proces suficient de rapid pentru a sparge codul”, a explicat el.
În zilele noastre, procesul este mult mai simplu, nu în ultimul rând datorită inteligenței artificiale, pe care Turing însuși a contribuit la dezvoltarea ei.
„Ar fi ușor să recreăm logica bombelor într-un program convențional”, a spus Wooldridge, subliniind că modelul AI ChatGPT a fost capabil să realizeze acest lucru. „Apoi, cu viteza calculatoarelor moderne, munca grea a bombelor ar fi completată într-un timp foarte scurt”.
Mesaj „descoperit” în 13 minute
Wooldridge a adăugat că o serie de tehnici statistice și computaționale moderne ar putea fi aplicate.
„Puterea centrelor de date moderne este greu de imaginat”, a spus el, remarcând că puterea de calcul modernă l-ar fi uimit pe Turing. „Enigma nu ar fi fost nici pe departe un egal pentru acestea”, a afirmat el.
Folosind o abordare ușor diferită, cercetătorii au antrenat un sistem AI să recunoască limba germană folosind basme, împreună cu 2.000 de servere virtuale, pentru a sparge un mesaj criptat în 13 minute.
