Băncii Naționale a României (BNR) a decis, în ședința de vineri, menținerea dobânzii de referință la 6,5% anual, „în contextul incertitudinii ridicate”, conform comunicatului instituției. Totodată, s-a menținut rata dobânzii pentru împrumuturi (Lombard) la 7,5% anual și rata dobânzii pentru depozite la 5,5% anual, precum și nivelul actuale al rezervelor obligatorii pentru depozitele institutiilor financiare în lei și valută.
Prelungirea perioadei electorale și creșterea tensiunilor politice au inversat fluxurile de capital pe piața financiară națională, a comunicat BNR după ședința de politică monetară.
„În ultima perioadă, retragerile de capital au crescut substanțial, sub diverse forme. Aceste modificări au influențat semnificativ lichiditatea și dobânzile pe piața monetară, precum și relația cerere-ofertă pe piața valutară, rezervele valutare ale României și cursul leului”, au declarat oficialii BNR.
Conducerea băncii centrale a analizat ultimele evoluții economice și a aprobat raportul asupra inflației, ce va fi publicat săptămâna viitoare.
Inflația a scăzut, dar mai puțin decât se estima
Inflația anuală în martie 2025 s-a diminuat la 4,86%, de la 5,02% în februarie, datorită scăderii prețurilor combustibililor și energiei, care a avut un impact mai mare decât creșterea prețurilor alimentelor.
Pe parcursul primului trimestru 2025, reducerea inflației a fost mai mică decât se estima, trecând de la 5,14% în decembrie 2024. Scăderile dinamicii la combustibili și tutun, precum și la componentele nealimentare ale inflației de bază, au fost parțial contracarate de creșterea prețurilor la energie, produsele administrate și alimentele procesate.
În aprilie 2025, inflația anuală a rămas la 4,85%, influențată de scăderea prețurilor combustibililor și tutunului, a componentelor non-alimentare ale inflației de bază, dar și de continuarea creșterii prețurilor alimentelor și energiei, inclusiv un efect de bază nefavorabil.
Inflația măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a scăzut în aprilie 2025 la 4,9%, față de 5,5% în decembrie 2024. Media inflației anuale a IAPC a ajuns la 5,0% în aprilie, de la 5,6% în decembrie 2024, iar media inflației anuale IAPC a fost de 5,3% în aprilie, contra 5,8% în decembrie 2024.
„Datele preliminare indică o stagnare a activității economice în trimestrul I 2025, față de prognoza unei ușoare creșteri în februarie, și o scădere a creșterii economice anuale la 0,2% față de 0,5% în trimestrul precedent, cauzate de tendințe mixte la nivel de cerere agregată și sectoare majore”, a indicat BNR.
Vânzările cu amănuntul au încetinit semnificativ în primele trei luni ale anului 2025, iar serviciile au înregistrat o scădere în ianuarie-februarie. În schimb, dinamica lucrărilor de construcții a crescut substanțial în primele două luni ale anului, în special în segmentul rezidențial și construcții inginerești.
Producția industrială a înregistrat o scădere accentuată în trimestrul I 2025, după o ușoară recuperare în trimestrul precedent. Exporturile au înregistrat o scădere mai accentuată decât importurile.
„Drept rezultat, deficitul comercial a crescut puternic față de aceeași perioadă a anului trecut în trimestrul I al anului curent, iar deficitul de cont curent a continuat să crească în mod semnificativ”, a precizat BNR.
Pe piața muncii, numărul salariaților a crescut în ianuarie-februarie 2025, iar rata șomajului BIM a scăzut pe ansamblul primelor trei luni ale anului, după o creștere și stabilizare la 5,7% în semestrul II 2024.
Creșterea salariilor brute nominale a încetinit în trimestrul I 2025, rămânând totuși la un nivel de două cifre. Costul salarial unitar nominal din industrie a crescut la 16,6% pe parcursul perioadei, după o reducere semnificativă în trimestrul precedent. Sondajele din aprilie indică o diminuare a intențiilor de angajare pe termen scurt și o reducere a deficitului de forță de muncă raportat de companii.
Piața financiară, afectată de contextul electoral
BNR apreciază că piața financiară a fost influențată semnificativ de contextul electoral recent.
„Piața financiară a rămas relativ stabilă în aprilie, apoi a fost puternic influențată de contextul electoral și de tensionarea mediului politic intern. Acest fapt a creat incertitudini și a intensificat îngrijorările investitorilor legate de consolidarea bugetară și situația macroeconomică. După o perioadă constantă, principalele indicii ale pieței monetare au crescut după primul tur prezidențial, iar randamentele titlurilor de stat au crescut rapid, mai ales pe maturitățile scurte. Cursul leu/euro a crescut semnificativ, iar cursul leu/USD a urcat și el, dat fiind tendința de întărire a dolarului american pe piețele internaționale.”, a transmis BNR.
Dinamica anuală a creditelor acordate sectorului privat a scăzut la 9,2% în martie 2025, față de 9,4% în februarie, din cauza scăderii creditelor acordate societăților nefinanciare, parțial compensată de creșterea creditelor acordate populației, în special cele în lei pentru locuințe. Ponderea creditelor în lei pentru sectorul privat a continuat să crească ușor, ajungând la 70,0% în martie față de 69,9% în februarie.
Inflația va continua oscilațiile
Consiliul de administrație al BNR a aprobat, în ședința de vineri, Raportul asupra inflației pentru mai 2025, bazat pe date disponibile până la 30 aprilie 2025.
„În conformitate cu prognoza din raport, inflația anuală va continua oscilațiile până în trimestrul III 2025, din cauza unor efecte de bază și expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică. Apoi, va scădea în următoarele patru trimestre pe o traiectorie mai ridicată decât estimările anterioare, descrescând doar marginal sub limita superioară a intervalului țintă în trimestrul I 2026.Ulterior va rămâne relativ constantă.”, a menționat BNR.
Scăderea va fi determinată de efectele de bază dezinflaționiste, reducerea creșterii prețurilor la importuri, ajustarea în jos a anticipărilor inflaționiste pe termen scurt şi impactul negativ al deficitului aşteptat de cerere agregată.
BNR a evidențiat incertitudini legate de evoluția viitoare a prețurilor la energie și alimente, influentate de mișcarea materiilor prime și măsurile de politică comercială ale statelor dezvoltate, eventual afectând prețurile bunurilor intermediare și finale.
„Sunt incertitudini crescute privind viitoarele politici fiscale și de venituri, influențate de execuția bugetară în primele trei luni ale anului și necesitatea consolidării bugetare, în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu UE, precum și procedura de deficit. Un pachet credibil de consolidare bugetară este esențial, atât pentru corectarea dezechilibrelor externe, cât și pentru accesibilitatea și costul finanțării publice și private.”, a transmis BNR.
Absorbția fondurilor europene, în special a celor din programul Next Generation EU, este crucială pentru contracararea efectelor negative ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale și pentru implementarea reformelor structurale necesare, inclusiv pentru tranziția energetică.
„Incertitudini și riscuri semnificative privind perspectivele economice și inflația pe termen mediu provin din mediul extern, cu războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, dar și din politica comercială a SUA, măsurile de răspuns ale altor state, având efecte asupra economiei globale și comerțului internațional. Deciziile politicii monetare ale BCE, Fed și băncilor centrale regionale sunt relevante pentru perspectivele economice”, a precizat BNR.
În condițiile incertitudinii ridicate, BNR a decis menținerea dobânzii de referință la 6,50% anual, a ratei dobânzii pentru împrumuturi (Lombard) la 7,5% anual și a ratei dobânzii pentru depozite la 5,5% anual, precum și a nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru depozitele instituțiilor financiare.
Deciziile urmăresc stabilitatea prețurilor pe termen mediu și o creștere durabilă. BNR consideră esențial un mix echilibrat de politici macroeconomice și reforme structurale, inclusiv utilizarea fondurilor europene pentru stimularea creșterii pe termen lung, menținând stabilitatea macroeconomică și forță economică românească.
BNR monitorizează cu atenție evoluțiile interne și internaționale și este pregătită să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru a asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu și stabilitatea financiară.
Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi prezentat într-o conferință de presă pe 20 mai, iar următoarea ședință a Consiliului de administrație BNR dedicată politicii monetare va avea loc pe 8 iulie.
