Controversa legată de influența jocurilor de noroc asupra comunităților locale a atins un nou nivel în România. Într-un context tensionat între libertatea economică și protecția interesului public, autoritățile au introdus recent o serie de modificări legislative care afectează amplasarea aparatelor de joc.
Pentru unii, aceste măsuri reprezintă o necesitate pentru responsabilitate socială. Pentru alții, acestea sunt o intervenție prea drastică într-o industrie reglementată legal. Cert este că noile norme vor modifica semnificativ activitatea cazinourilor și a sălilor de jocuri din zonele rezidențiale.
De ce se schimbă regulile pentru aparatele de joc cu sloturi? 
O măsură cheie vizează aparatele cu sloturi și amplasarea lor în apropierea unităților educaționale, bisericilor, spitalelor și altor instituții publice. Legea stabilește distanțe minime obligatorii și, în anumite situații, interzice funcționarea în zone cu populație redusă.
Drept urmare, multe săli existente în blocuri sau zone comerciale vor fi nevoite să se mute sau să își închidă activitatea.
Este previzibil un impact financiar considerabil asupra operatorilor locali, lipsit de resursele necesare pentru mutații sau dezvoltare.
Pe de altă parte, aceste reguli vin în întâmpinarea comunităților locale, care se plângeau de prezența excesivă a jocurilor de noroc. Aparatele de sloturi sunt percepute din ce în ce mai mult ca o sursă de tentație pentru persoane vulnerabile, mai ales în zonele dens populate.
Reacția sectorului și adaptarea la noile cerințe legislative
Industria jocurilor de noroc este un sector relevant pentru bugetul național și creează locuri de muncă. Astfel, modificările au fost întâmpinate cu îngrijorare de către operatori, mai ales cei din zonele urbane și rurale, unde alte activități economice se dezvoltă mai greu.
Unii operatori se mută în spații comerciale conform cerințelor legale, alții au suspendat temporar operațiunile.
Există o dificultate logistică majoră: găsirea de spații adecvate, costuri de amenajare și reconvertire în noile locații. Astfel, se observă o accelerare a digitalizării.
Unii operatori s-au orientat către platforme online, oferind jucătorilor alternative digitale. Această mișcare creează o dinamică nouă, unde reglementările fizice pot impulsa și segmentul online.
Perspectiva socială și etică a noii legislații
Scopul declarate al acestor modificări constă în reducerea riscului de dependență la jocuri de noroc, mai ales la tineri.
Conform inițiatorilor, prezența excesivă a aparatelor de joc în apropierea unităților educaționale sau de sănătate este considerată nocivă și amplifică riscul dependentei.
Există critici care susțin că jocurile de noroc sunt deja reglementate și că simpla distanțare fizică nu rezolvă problema de dependență, ci este necesară educația financiară.
Concluzii
Noile norme privind amplasarea aparatelor de joc în România reflectă o schimbare de orientare către responsabilitate socială. Modificările sunt controversate, dar indică o tendință clară de a proteja spațiul public și de a limita riscurile asociate jocurilor de noroc.
Rămâne de văzut dacă aceste reglementări vor atinge obiectivele stabilite. Sigur este că industria jocurilor de noroc trebuie să se adapteze rapid la un cadru legislativ din ce în ce mai exigent, iar echilibrul dintre accesibilitate, libertate economică și protecția consumatorilor devine crucial.
