Manipularea istoriei și a simbolurilor naționale
O strategie cheie în contextul actual este manipularea sentimentelor naționale, prin proiecte care urmăresc crearea de tensiuni regionale. Aceasta nu reprezintă o tactică nouă, ci face parte dintr-o încercare mai amplă, de lungă durată, de a fragmenta unitatea României.
Un exemplu relevant este modul în care figura istorică a lui Ștefan cel Mare este reinterpretată. Se încearcă asocierea sa cu idei separatiste, prezentându-l ca adversar al națiunii române.
Această abordare, deși poate părea neconvingătoare, are drept scop principal crearea de confuzie și subminarea relațiilor dintre națiuni, care sunt în opoziție cu imperialismul rus. 
Partide pro-ruse și obiectivele lor
În Republica Moldova, anumite formațiuni politice, precum comuniștii, socialiștii și grupări aflate sub influență rusă, promovează o viziune a independenței care urmărește detașarea de România și respingerea valorilor europene.
Anumiți lideri politici au propus chiar și interzicerea ideilor unioniste, demonstrând o preocupare evidentă de a limita libertatea de exprimare și de a subordona țara intereselor rusești.
Harta „Moldovei Mari” și consecințele sale
Propaganda rusă folosește o nouă tactică, promovând conceptul unei „Moldove Mari”, care include nu doar teritoriul actual al Republicii Moldova, ci și regiuni din România și Ucraina.
Această abordare a înlocuit ideea unei „Românii Mari”, care în trecut a generat discuții în Parlamentul moldovenesc.
Instrumentalizarea sentimentelor naționale
Rusia abordează problema prin instrumentalizarea sentimentelor naționale ale românilor ca metodă de a crea dificultăți pentru Ucraina. Această abordare, observată clar încă din 2014, a culminat cu declarații ale unor oficiali ruși, care au sugerat României să își revendice teritorii de la Ucraina.
În prezent, această strategie este continuată de politicieni care promovează ideea de „recuperare” a unor teritorii specifice.
Pericolele discordiei generate
Retorica care promovează pretenții teritoriale reprezintă o gravă amenințare pentru stabilitatea regională. Ea poate deteriora alianțele pro-ucrainene din Europa de Est și poate agrava tensiunile existente între țări.
Este esențial să contracarăm aceste narațiuni folosind argumente justificate pe perspectiva dreptului internațional.
Impactul propagandistic asupra românilor din Ucraina este deosebit de problematic. Aceștia sunt adesea în primele rânduri ale luptei împotriva invaziei ruse, apărând libertatea Europei.
Anumiți lideri politici au evidențiat vulnerabilitățile interne ale României în contextul amenințărilor externe.
Recentele evenimente au dus la o intensificare a discuției despre „război hibrid” în presa din România, reflectând presiunile externe asupra țării. Chiar dacă conceptul este relativ nou, aspecte ale acestei strategii pot fi identificate în evenimentele din trecut, deși nu existau termeni sau teorii definite la acel moment.
