Cercetătorii estimează că ghețarii vor pierde, în cele din urmă, 39% din masa lor față de anul 2020, o tendință deja ireversibilă, indiferent de evoluțiile viitoare, care va contribui probabil la o creștere a nivelului global al mării cu 113 milimetri.
Pierderea se va agrava la 76% dacă politicile climatice actuale vor continua să fie aplicate, politici probabil neperformante în menținerea încălzirii globale sub 1,5 grade Celsius, potrivit unui articol publicat în revista Știință.
Acest ultim scenariu ar putea fi devastator pentru țările dependente de apa topită de ghețari pentru irigații, energie și apă potabilă. Diferența dintre o eventuală adaptare la pierderea ghețarilor și imposibilitatea de a o face este esențială, la fel cum este diferența între 39% și 76% pierdere de masă glaciară, afirmă James Kirkham, glaciolog la International Cryosphere Climate Initiative. 
Planeta s-ar putea încălzi cu până la 2,9 grade până în 2100
Deși studiul prezintă un prognostic îngrijorător pentru ghețarii globali, autorii încearcă să transmită un mesaj de speranță, declară Lilian Schuster, cercetătoare la Universitatea din Innsbruck, Austria, și coautoare a studiului.
„Prin acest studiu, dorim să demonstrăm că, cu fiecare zecime de grad în minus de încălzire globală, putem păstra o parte din masa ghețarilor”, adaugă Schuster.
Aproape 200 de națiuni s-au angajat în Acordul de la Paris din 2015 pentru a limita încălzirea globală. Statele s-au angajat să mențină încălzirea sub 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale și, ideal, sub 1,5 grade. Fiecare țară este responsabilă de elaborarea propriilor strategii pentru atingerea acestor obiective.
Cu toate acestea, temperaturile continuă să crească. Estimarea actuală indică o încălzire posibilă cu până la 2,9 grade până în 2100. Studiul estimează că, pentru fiecare creștere de 0,1 grade Celsius între 1,5 și 3 grade de încălzire, se pierde încă 2% din masa ghețarilor globali.
„Nu suntem activiști, ci oameni de știință”, afirmă Harry Zekollari, cercetător la Vrije Universiteit Brussel și ETH Zürich, coautor al studiului.
Acest studiu a utilizat opt modele preexistente de ghețari, realizând simulări pe secole pentru a prognoza evoluția fiecărui ghețar în această perioadă.
Ghețarii deosebit de expuși riscului
Utilizarea unui număr mare de modele a dus la o gamă variată de rezultate. De exemplu, constatările privind pierderea de 39% din masa ghețarilor, în cazul menținerii temperaturilor actuale, reprezintă un set de date cuprins între 15% și 55%.
Deși gama de rezultate este semnificativă, acestea reflectă totuși o tendință similară, spune Guðfinna Aðalgeirsdóttir, profesor la Universitatea din Islanda, neimplicată în studiu.
Aceste efecte variază și în funcție de regiune, în funcție de expunerea fiecărui ghețar la modificările climatice.
Ghețarii din vestul Canadei și al Statelor Unite, din nord-estul Canadei, din Scandinavia și din regiunea arctică rusă sunt considerați deosebit de vulnerabili.
Recent, o catastrofă naturală majoră a lovit satul Blatten din Lötschental, Elveția. O prăbușire a ghețarului Birch a distrus aproape complet localitatea, îngropând o mare parte din locuințe sub moloz.
