Tensiunile internaționale accentuate din ultima perioadă, combinate cu incertitudinea actuală și formarea unui nou Guvern marcată de dificultăți, necesită, mai mult ca oricând, specialiști cu experiență pentru a lua decizii eficiente în domeniul economic și financiar, oferind cetățenilor un plan de acțiuni care să rezolve actualele probleme.
Inflația, dezinflația și, din nou, inflația, chiar dacă fără amenințarea deflației prin care au trecut 15 țări din UE în septembrie 2024, și potențiala evoluție a prețurilor la bunuri, în special alimente și medicamente, și la servicii, precum și la dobânzile la credite și impactul eliminării plafonării prețurilor la energie, sunt subiecte dezbătute într-un amplu interviu acordat de Adrian Vasilescu, expert în strategie la Banca Națională a României (BNR).
Aceste teme sunt nu doar extrem de importante, ci și extrem de complexe. Experiența de două decenii a lui Adrian Vasilescu în serviciul BNR poate oferi un ghid valoros pentru opinia publică, pentru cei interesați de înțelegerea fenomenelor economice și financiare actuale, caracterizate de riscuri și incertitudini. 
Banca centrală a României, având printre principalele obiective asigurarea stabilității prețurilor și financiare și aplicarea politicii monetare și valutare, este deosebit de activă în acest context intern și internațional, mai ales că legea o plasează în prima linie a luptei împotriva inflației, un fenomen global.
Adrian Vasilescu a declarat că, în contextul actual, cel mai periculos risc este cel geopolitic, inclusiv ca factor inflaționist. Acesta s-a dovedit periculos prin intensificarea crizei energetice din 2022, care a amplificat inflația globală din 2021. Fără aceste evenimente, dezordinea prețurilor n-ar fi afectat atât de mult economia globală. Criza prețurilor a intrat în jumătatea celui de-al cincilea an și abia în 2026 se poate anticipa o rezolvare.
“Banca Națională a României identifică factorii de risc. Această hartă a riscurilor este actualizată anual, deoarece ordinea riscurilor, în raport cu gradul de pericol, se schimbă. Riscul geopolitic este prioritar. Banca Națională monitorizează cu atenție consecințele negative ale acestui risc asupra atribuțiilor sale. În consecință, BNR întărește măsurile de apărare a stabilității prețurilor și a stabilității financiare”, a declarat Adrian Vasilescu.
”Trebuie să reducem deficitul bugetar la 3% din PIB în șapte ani”
În cazul în care măsurile noului Guvern vor afecta stabilitatea prețurilor, am dorit să aflăm de la Adrian Vasilescu ce soluții se pot aplica pentru a evita un impas, având în vedere că unii politicieni au propus soluții inflaționiste. Una dintre cele mai dezbătute măsuri a fost aceea de creștere a TVA-ului cu cel puțin două puncte procentuale.
”Este o situație complexă! Dacă, de exemplu, se iau decizii pentru a nu crește TVA-ul, se evită un risc inflaționist. Însă trebuie evitate deciziile care ar genera efecte adverse! Partidele politice, evitând creșterea TVA, se confruntă cu necesitatea de a găsi alte soluții pentru echilibrarea bugetului. Reducere a deficitului bugetar este esențială. Agențiile de rating suveran nu vor face rabat. În câțiva ani, trebuie să ajungem la un deficit bugetar de 3% din PIB și nu se poate realiza numai prin reducerea cheltuielilor,” a explicat Adrian Vasilescu.
Ce implică șapte ani pentru România? Este necesară o politică fiscală restrictivă pentru a reduce deficitul bugetar la 3% din PIB.
”Aici sunt două aspecte. Unii experți discută despre austeritate, un termen apreciat pentru impactul său. În timp ce austeritatea implică o limitare drastică a resurselor, o strategie mai potrivită este asemănătoare cu reducerea cantității de alimente consumate în general: “dieta”.
”Cu austeritatea, te sufoci. Cu dieta, te simți sănătos”
Adrian Vasilescu a subliniat că noul Guvern trebuie să aibă abordarea unui “foarte bun nutriționist”, o strategie sănătoasă și mai puțin periculoasă decât austeritatea.
“Există o expresie curentă pe care nu o prefer, dar o folosesc pentru că este ușor de înțeles: «Strângem cureaua! ».În condiții de austeritate, cureaua se strânge excesiv și se ajunge la o situație dificilă; cu o strategie de dietă, strângem cureaua atâta cât este necesar pentru o viață sănătoasă.
Un deficit bugetar gestionat în mod corespunzător, în jur de 3% din PIB, este acceptat de Comisia Europeană și FMI. Această marjă permite finanțări suplimentare pentru investiții și alte cheltuieli, fără a depăși limita bugetară, de exemplu, din colectarea impozitelor sau TVA-ului. De exemplu, creșterea PIB-ului reduce necesitatea unor împrumuturi mai mari.
Analiza intervenției BNR din mai 2025.
În dimineața zilei de 5 mai 2025, investitorii au retras masiv capital din piața valutară, îngrijorați de instabilitatea guvernamentală.
BNR a intervenit rapid pentru a menține stabilitatea leului.
“Investitorul este un element cheie. Piața valutară românească este activă și funcționează bine, dar este supusă unor tendințe economice subiective, nu depinde de politici. Orice abatere de la aceste legități are efecte negative.
Investitorii preferă un climat stabil și sunt dispuși să se retragă imediat în condiții de incertitudine sau instabilitate, aşa după cum s-a întâmplat dupa turul 1 al alegerilor prezidențiale.
Echilibrul cererii și ofertei de valută este crucial. Investitorii străini vin pe piața valutară pentru că este atractivă.
Investitorii sunt caracterizați de prudență: ”Investitorul este un animal fricos. Dacă se simte amenințat, fuge”.
Incertitudinea din piața internă a determinat retragerea masivă a investitorilor.
Retragerea de capitaluri a avut loc la nivel global, nu doar local.
Investitorii cu apetit pentru risc au rămas, în timp ce investitorii precauți s-au retras.
BNR acționează preventiv, intervinând imediat la primele semnale de instabilitate pentru a preveni efectele negative asupra stabilității economice.
Rezerva valutară a rămas performantă și leul este stabil.
BNR a utilizat rezervele valutare pentru a menține stabilitatea leului.
În ciuda scăderii rezervei valutare în mai 2025, aceasta a rămas la un nivel performant.
Stabilitatea leului a fost menținută.
Cursul leului a fost stabilizat aproape de 5 lei pentru 1 euro.
BNR a avut succes în gestionarea situației.
BNR a stabilit un nou prag pentru leul românesc evitând deprecierea excesivă.
Măsura creșterii TVA – comparație cu 2010.
Noul Guvern este analizat cu scepticism, având în vedere eventualele efecte negative asupra deficitului bugetar și asupra stabilității economice.
Există temeri că situația actuală ar putea repeta situații anterioare.
Adrian Vasilescu explică efectele posibile ale creșterii TVA.
Deciziile fiscale sunt de natură politică și nu se află sub responsabilitatea BNR.
Adrian Vasilescu amintește de exemplul din 2010, când creșterea TVA a avut un impact inflaționist.
Această alegere implică riscul de a genera nemulțumire publică.
Creșterea TVA a avut un impact inflaționist pentru o perioada de 12 luni.
Modificările din politica fiscală au un impact pe termen mediu și lung.
Dezinflație, nu deflație.
Populația este preocupată de creșterea prețurilor.
Adrian Vasilescu explică rolul dezinflației într-un climat inflationist.
Dezinflația este o etapă intermediară în procesul de normalizare a inflației.
Prețurile tind spre stabilitate, dar nu sunt sortite dispariției, deflația ar fi mai periculoasa decat inflația.
Ținta BNR pentru inflație este de 2,5%, în conformitate cu valorile din zona euro și ale altor state europene.
Evoluția inflației este sub controlul BNR.
Au fost perioade recente în care țările UE s-au confruntat cu deflația.
Adrian Vasilescu specifică importanța contextului economic în ceea ce privește inflația.
România a fost într-o etapă de dezinflație într-o perioadă recenta.
Cauzele inflației din 2021 până în prezent.
Stabilitatea din perioada 2020 a fost o excepție.
România a avut o performanță mai bună decât alte țări europene.
Liberarea prețurilor la energie din 2020 a condus la schimbari majore si rapide.
Riscul geopolitic din 2022 a agravat inflația globală.
Riscul geopolitic și eliminarea plafonării prețurilor la energie.
România renunță la plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale la 1 iulie 2025.
Este imposibil să se prevadă exact impactul liberalizării prețurilor.
BNR este pregătită de situatiile care pot apare la această liberalizare.
Riscul geopolitic este cel mai important factor inflaționist.
Alte țări au reușit să gestioneze inflația în 2022.
România a intrat în dezinflație în decembrie 2022. Există incertitudini ce privește evoluția situației economico-financiare în contextul general.
Dezinflația în România, context european
Populația este preocupată de potențiale creșteri ale prețurilor, dar situația este mai complexă.
Incertitudinea este un element comun pentru multe țări din UE.
O serie de țări au trecut prin dezinflație, dar riscul geopolitic a reapărut.
România a avut o stabilitate mai mare a prețurilor în această perioadă.
România s-a situat printre țările cu cea mai bună dezinflație din 2020 până în 2024.
Luna mai şi impactul asupra inflaţiei.
Adrian Vasilescu analizează impactul șocului inflaționist din ultimele luni.
Datele Eurostat confirmă influența factorilor externi asupra inflației.
Luna mai a avut un impact mai sever.
Schimbări importante în condițiile pieței financiare românești.
Creșterea inflației în mai 2025 a fost determinată de instabilitatea politică și de retragerea de capital.
Se anticipează o revenire la dezinflație.
BNR nu face recomandări referitoare la dobânzi.
România – campioană la deficitele bugetare
Adrian Vasilescu oferă sfaturi relevante.
Rolul Guvernului este unul crucial.
BNR nu se implică în dezbaterile politice.
Situația României în ceea ce privește împrumuturile internaționale.
Un venit bugetar performant este o condiție prealabilă.
România se confruntă cu o problemă semnificativă de deficit bugetar.
Sursa foto: Mediafax Foto
CONTINUARE ARTICOLE:
