Cererea de performanță grafică a crescut considerabil în ultimii ani, odată cu apariția jocurilor și programelor din ce în ce mai solicitante, ceea ce a ridicat standardele de calitate grafică, inaccesibile acum douăzeci de ani.
Cu toate acestea, producătorii de hardware se luptă să țină pasul cu aceste progrese remarcabile. (Problema producătorilor de adaptare la inovații în grafică și a optimizării acestora este un subiect vast, iar la ora actuală nu face parte din subiectul de astăzi.)
Path Tracing-ul este un exemplu excelent de tehnologie de iluminare care solicită extrem de mult toate procesoarele grafice de pe piață. Recent, în Cyberpunk 2077, cele mai puternice plăci grafice disponibile rulau la doar 25 de cadre pe secundă în 4K, cu Path Tracing activ. În aceste cazuri, tehnicile de îmbunătățire a imaginii, precum DLSS, au compensat lipsa de performanță, oferind câștiguri de performanță, permițând jocul la 40 de cadre pe secundă cu DLSS pe calitate. Însă, chiar și așa, rezultatele nu erau suficiente pentru gamerii exigenți, aceste valori fiind valabile pe PC-uri; laptopurile atingeau valori chiar mai mici.
Aici intervine factorul AI, NVIDIA investind sume importante în dezvoltarea sa. Beneficiile acestei tehnologii au ajuns și la plăcile grafice consumer, asemănător tehnologiilor din Formula 1 care ajung și în automobilele hibride.
Una dintre aceste tehnologii, apărută recent, este Frame Generation, introdusă odată cu seria 4000 de plăci video NVIDIA. Această nouă metodă de redare implică, utilizând nucleele Tensor, introducerea unor cadre noi, generate complet de AI, între cadrele generate în mod tradițional.
Combinația dintre tehnicile de îmbunătățire a calității imaginii prin DLSS și Frame Generation pare a fi o formulă reușită pentru NVIDIA, mai ales în jocurile single-player.
Cu toate acestea, există și dezavantaje ale acestor noi tehnologii. În primul rând, tehnicile de upscaling, reconstrucție Ray și Frame Generation se bazează pe un model CNN (Convolutional Neural Network) care analizează părți ale imaginii pentru a le reconstrui sau genera noi cadre. Această metodă este destul de consumatoare de resurse, utilizând în principal puterea nucleelor Tensor și a memoriei RAM, introducând o mică latență.
Pare că această tehnologie a atins anumite limite de proiectare, iar NVIDIA, dorind să se concentreze pe AI, a adoptat un nou model.
Astfel, cu lansarea noii serii de plăci grafice RTX 5000 Blackwell, atât pentru desktop, cât și pentru laptopuri, NVIDIA a introdus un nou model, Transformer.
Modelul Transformer poate analiza întregul cadru și importanța fiecărui pixel, pe mai multe cadre, cu un număr dublu de parametri față de modelul CNN, pentru a „înțelege mai bine fiecare scenă” și pentru a reduce efectele de ghosting, blur sau artefacte.
Astfel, folosind mai puțin VRAM, placa grafică poate gestiona sarcini mult mai complexe decât simplul inserarea unui cadru generat de AI între cadrele rasterizate normal. Un astfel de beneficiu este Multi Frame Generation, care generează până la 3 cadre noi pentru fiecare cadru generat normal, cu ajutorul AI.
Pe lângă Multi Frame Generation, noile plăci video din seria 5000 NVIDIA vin și cu alte actualizări de procesare AI, inclusiv nucleele tensor de generația 5. Acestea vor fi utilizate pentru DLSS (Deep Learning Super Sampling), generarea de umbre (RTX Neural Shaders) și de fețe (Neural Faces), deși impactul asupra performanțelor grafice nu este imediat. Există și economisire de resurse pentru că vor compress texturi sau fețe.
Sarcina de inserare a cadrelor generate de AI între cadrele normale cădea în cazul DLSS 3 pe CPU. Aceasta afectea fluiditatea vizuala pentru că nu se sincronizau corect cadrele. Blackwell utilizează Flip Metering, transferând sarcina de gestionare a cadenței cadrelor generate de AI către GPU, care este mai capabil să corecteze eventualele erori și să asigure tranziții mai fluide.
Să vedem ce poate face un laptop echipat cu noul RTX 5080. În acest articol analizăm performanța noului laptop Legion Pro 7i.
Vom analiza performanța pe DLSS și AI, realizând teste neobișnuite pentru un laptop.
Procyon analizează, de asemenea, performanța pe jocul DOOM: The Dark Ages, cu Path Tracing activ, un joc recent updatat și bine pus la punct de iD Software.
În Full HD, cu toate detaliile la nivel Ultra Nightmare, performanțele realizate sunt de 115 FPS fără Path Tracing, 62 cu Path Tracing activ și, folosind DLSS pe calitate, de 75.14 cadre pe secundă în medie.
Cu Frame Generation se obțin 127.5 FPS, iar cu Multi Frame Generation 4x, se obțin 226 FPS. Aceste valori sunt foarte bune pentru un laptop. Cu toate acestea, modelul Transformer este considerabil mai curat față de vechiul model CNN, ocupând mai puțin VRAM.
Singurul dezavantaj notabil al Multi-Frame Generation este latența crescută de răspuns, dar NVIDIA Reflex poate optimiza pipeline-ul pentru a reduce acest decalaj.
Pe lângă avantaje legate de performanță, un alt aspect important este numărul de lansări săptămânale de jocuri cu suport DLSS. NVIDIA colaborează cu dezvoltatorii pentru a integra suport DLSS în tot mai multe jocuri. Acest lucru oferă jucătorilor opțiuni de performanță crescute, fără a sacrifica calitatea grafică.
În concluzie, DLSS joacă un rol esențial în experiența jocurilor moderne, combinând Ray tracing-ul în timp real, upscaling-ul inteligent și generarea de cadre AI pentru o experiență vizuală excepțională. Acest aspect este sporit deși dispozitivele portabile au o putere limitată, chiar dacă vorbim de serii de nivel superior, prin utilizarea tehnologiei DLSS 4 pentru o experiență fluidă.
