Administrația franceză se străduiește să controleze cheltuielile publice, în timp ce Germania investește masiv în relansarea economiei, accentuând astfel disparitățile dintre cele două state europene, conform unui cotidian francez.
„Germania începe să se îndatoreze, renunțând la austeritatea bugetară. În timp ce Franța se confruntă cu un deficit, încercând să economisească 40 de miliarde de euro până în 2026, Germania a anunțat intenția de a contracta credite de 850 de miliarde de euro până în 2029 pentru a finanța creșterea cheltuielilor. Lipsa unei gestionări responsabile a deficitului bugetar pune Franța într-o situație de dezavantaj față de Germania”, se arată într-un articol al cotidianului francez Le Monde.
Germania, investiții susținute / Franța, economii dificile
„Spre deosebire de impresia generală, Germania nu este pe cale să adopte o relaxare a politicii bugetare. Ținta ei e relansarea economiei prin investiții importante, după o perioadă de austeritate, pentru a compensa incertitudinile economico-politice ale modelului său. Conform estimărilor, Germania va injecta în economie circa 120 de miliarde de euro anual până în 2029”, precizează sursa.
„În timp ce Germania atrage credite, Franța se află într-o situație dificilă, continuând să se îndatoreze pentru a acoperi cheltuielile. În primul trimestru al anului, datoria publică a Franței a crescut cu 40,5 miliarde de euro. Germaniei îi sunt disponibile resurse financiare mai vaste acumulate de-a lungul timpului, în timp ce Franței îi este mult mai dificil să gestioneze criza politică și economică, fără o majoritate clară în Parlament”, se menționează în articol.
Deși există o anumită asemănare între nivelul de datorie al celor două țări, pozițiile lor inițiale sunt diferite. În 2024, Germania respectă Pactul European de Stabilitate, având un deficit sub nivelul de 3% din PIB și o datorie puțin peste limitele de la Maastricht. Această situație îi permite Germaniei să își propună proiecte ambitioase, inclusiv tranziția ecologică rapidă și investițiile majore în apărare și infrastructură.
Foto: Profimedia