Un consilier prezidențial a discutat la un post de televiziune despre eventuala supraaglomerare a sectorului bugetar, evidențiind, printre altele, problemele evaziunii fiscale și economiei subterane.
Acesta a afirmat că, raportând numărul de angajați publici la populație, România se situează sub media europeană, sugerând un număr relativ scăzut de angajați în sectorul public.
Însă, raportând acești angajați la populația activă economic, situația se modifică. Doar 64% dintre români sunt angajați, semnificativ mai puțin decât media din regiune (75-76%). Această diferență, conform consilierului prezidențial, influențează ponderea impozitelor și taxelor pe care angajații din privat trebuie să le plătească pentru susținerea aparatului bugetar. Datorită unei rate mici de angajare în raport cu regiunea, România nu mai apare la fel de sub media europeană, iar consilierul prezidențial vede o problemă în această situație. 
Evaziune fiscală și economie subterană semnificative
Consilierul prezidențial a adus în atenție amploarea evaziunii fiscale și a economiei subterane.
Acesta a explicat că, având în vedere aceste fenomene, presiunea asupra celor 5 milioane de angajați din sectorul privat, care finanțează sistemul bugetar prin taxe și impozite, este și mai mare. Ca urmare, sistemul bugetar ar putea depăși capacitatea de sustinere a sectorului privat.
În februarie 2025, numărul angajaților din instituțiile și autoritățile publice din România era de 1.311.451, în creștere cu 4.558 față de finalul anului trecut. Datele, publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor, arată că peste 64% dintre acești angajați (841.259) lucrau în administrația publică centrală, o creștere de 2.936 față de decembrie 2024. În administrația publică locală, numărul angajaților era de 470.192, cu 1.622 de angajați mai mulți decât în luna decembrie 2024.
