Tranzacțiile comerciale ale Uniunii Europene cu regimuri autoritare alimentează strategiile acestora, adesea expansioniste, și pot reprezenta o amenințare existențială pentru Uniune, potrivit unui articol publicat de Banca Centrală Europeană.
UE și-a asumat angajamentul pentru o politică comercială bazată pe principii. Obiectivul este ca dezvoltarea economică să fie însoțită de respectarea valorilor democratice și sociale, inclusiv a drepturilor omului, a standardelor înalte de muncă și a justiției sociale.
Cu toate acestea, comerțul UE cu regimuri autoritare a crescut constant din 1999 până la impunerea sancțiunilor pe scară largă împotriva Rusiei, după invazia Ucrainei, conform unui articol semnat de experții BCE Claudia Marchini și Alexander Popov. Acest articol nu reprezintă poziția oficială a BCE.
„Observațiile noastre demonstrează că, în contradicție cu declarațiile, UE menține un comerț extins cu țări conduse de regimuri autocrate”, se arată în articol. „Această tendință cunoaște o plafonare recentă”.
Această schimbare este cauzată de creșterea importurilor din țări cu guverne mai puțin democratice și de degradarea calității guvernării democratice printre partenerii comerciali ai UE.
„Comerțul cu regimuri autocrate” aduce beneficii liderilor care au, adesea, politici expansioniste și militariste. Această situație poate constitui, în cele din urmă, o provocare existențială pentru UE.
Creșterea importurilor din China, o țară cu o performanță slabă în ceea ce privește democrația, și care reprezintă o cincime din importurile UE, contribuie la acest fenomen, dar nu explică în totalitate deteriorarea standardelor de la sfârșitul anilor ’90.
Studiul observă o tendință similară chiar și excludând schimburile comerciale cu China.
Pe lângă riscurile reputaționale și existențiale, această tendință este îngrijorătoare deoarece multe resurse esențiale pentru tranziția ecologică a blocului se găsesc în țări cu regimuri autoritare.
„Observațiile noastre sugerează un compromis legat de tranziția ecologică”, se precizează în articol. „Tehnologiile actuale cu emisii reduse de carbon sunt dependente de o serie de materii prime necesare din țări cu regimuri autocrate”.
De exemplu, producția de baterii, element-cheie al strategiei europene de combatere a schimbărilor climatice, necesită patru metale principale: cobalt, cupru, litiu și nichel.
Cu excepția cuprului, celelalte sunt extrase în principal din țări cu guverne nedemocratice, precum China, Rusia și Republica Democrată Congo. Abuzurile în exploatarea acestor materiale, inclusiv munca forțată și a copiilor, sunt bine documentate.
„Riscul constă în agravarea, prin acțiuni voluntare, a unei alte probleme (abuzurile împotriva drepturilor omului) în încercarea de a soluționa o externalitate (emisii de carbon)”.
Foto: sursă necunoscută