Primul pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar a fost aprobat de Parlament. Efectele se vor observa în următoarele luni. Însă, un al doilea pachet este prevăzut, iar implementarea lui pare mai complexă decât prima etapă.
Guvernul a asumat responsabilitatea pentru prima parte a programului de ajustare bugetară. S-au observat câteva aspecte relevante. În primul rând, procedeul de elaborare a pachetului a fost unul neobișnuit, decizii importante fiind luate în ultimul moment. Deși discuțiile despre măsuri au durat mai multe săptămâni, unele detalii au fost clarificate cu doar câteva ore înainte de vot.
În ceea ce privește conținutul pachetului, acesta conține decizii cu impact semnificativ asupra bugetului și economiei. Aceste măsuri includ majorarea taxelor pe valoare adăugată, înghețarea salariilor și pensiilor bugetare, introducerea unei contribuții speciale de sănătate pentru pensiile peste 3.000 lei și reducerea finanțării partidelor politice (un prim pas, dar insuficient). De asemenea, pachetul include măsuri pentru reducerea unor sporuri salariale și restructurarea burselor școlare. 
Impactul bugetar al primului pachet este estimat la aproximativ 10 miliarde lei. Aceasta este o sumă importantă, dar nu suficientă pentru a acoperi necesarul de 30 miliarde lei. Primul act este realizat, și acum așteptăm cel de-al doilea.
Primul pachet de măsuri nu a fost simplu de implementat. Măsuri precum înghețarea salariilor și pensiilor, sau introducerea unei noi contribuții, sunt dificile și presupun concesii.
Al doilea pachet este considerat mai complex și mai provocator. Premierul a anunțat că acesta va fi prezentat Parlamentului până la sfârșitul lunii curente.
Obiectivele celui de-al doilea pachet sunt ambițioase, dar realizarea acestora va necesita un efort susținut. Timpul scurt de acțiune este un factor important, având în vedere nevoia de clarificări asupra pensiilor speciale, a funcționării companiilor de stat și a restructurării agențiilor publice (inclusiv BNR, ANRE etc.).
Pachetul urmărește o redimensionare a aparatului bugetar prin descentralizare, digitalizare și combaterea evaziunii fiscale. În ciuda declarațiilor optimiste, implementarea eficientă a acestor măsuri este incertă. Experiența în gestionarea reformelor statului demonstrează o complexitate crescută, unde noi dificultăți apar odată cu implementarea unor soluții. De exemplu, rezolvarea unor probleme a dus la apariția altora.
Guvernul a intervenit în anumite companii și instituții, dar au apărut probleme noi. Chiar și după intervențiile deja realizate, pot apărea noi dificultăți, cum ar fi acorduri contractuale neclare sau anumite privilegii și abuzuri în cadrul instituțiilor.
Premierul a efectuat schimbări la conducerea ANAF, încercând să protejeze instituția de influențele politice. Însă, rezultatul este încă incert, având în vedere eșecurile anterioare în acest domeniu. Necesitatea unor reforme profunde în administrația publică și în companiile de stat este evidentă.
