Balanța bugetară este deficitara, iar deficitul comercial se agravează. Cu toate acestea, banii din aceste deficite nu stimulează creșterea economică. Evoluția Produsului Intern Brut rămâne modestă.
Uneori, economia românească pare o „gaura neagra”. Se pune întrebarea unde dispar sumele considerabile din economie fără a se vedea efecte concrete. De exemplu, ieri, Institutul Național de Statistică a publicat date privind comerțul exterior. În primele cinci luni ale anului, importurile au atins 53,7 miliarde de euro, înregistrând o creștere de aproximativ 6%, iar deficitul comercial a crescut la 14,3 miliarde de euro, având o majorare de 16% comparativ cu anul precedent.
Sigur, o parte din importuri sunt folosite pentru prelucrare sau sunt componente ale produselor exportate. O proporție semnificativă din importuri este consumată intern. Creșterea deficitului comercial este galopanta, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la evoluția viitoare. 
Expresia „deficite gemene” descrie situația statelor cu deficit bugetar și deficit comercial simultan. România se află în această situație, și primele cinci luni ale anului confirmă această tendință. Deficitul bugetar a atins 64,2 miliarde de lei, iar deficitul comercial a fost de 14 miliarde de euro, echivalent cu aproximativ 70 miliarde de lei. Astfel, deficitele se apropie ca valoare.
Din punct de vedere economic, există o corelație între cele două deficite, fără a fi neapărat o egalitate. În acest an, această coincidență subliniază cum banii din deficitul bugetar alimentează deficitul comercial. Această legătură este evidentă, dar nu este strict proporțională cu valorile.
Mai îngrijorător este că aceste deficite gemene nu contribuie la creșterea economică. Acest lucru este evidențiat de slaba performanță a economiei românești în primul trimestru al anului.
Datele statistice confirmă acest lucru. Un deficit bugetar de 3,39% din PIB (64 miliarde de lei), un deficit comercial aproape de 70 miliarde de lei și o creștere economică anuală de doar 0,3% din PIB reprezintă o performanță slabă, o situație care pune probleme.
Structura economiei și aportul diferitelor sectoare la creștere demonstrează impasul economiei românești. Anumite sectoare își reduc influența în economie și contribuie puțin la creșterea economică.
De exemplu, în primul trimestru, agricultura a contribuit doar cu 1,7% la PIB și cu zero la creșterea economică. Industria a avut un impact negativ asupra PIB, cu o contribuție de -0,5%. Construcțiile au contribuit pozitiv cu 0,4% la creștere, fiind sectorul cu cea mai bună performanță.
Comerțul, sector cu contribuția cea mai înaltă la PIB (23%), inregistreaza o contribuție negativă la creștere (-0,2%). Această scădere semnalează o problemă în consum, un factor cheie de creștere economică în ultimii ani.
Restul sectoarelor se situează între contribuții negative și marje de creștere foarte mici. De exemplu, sectorul bancar, asigurărilor, și sectorul tranzacțiilor imobiliare, un fost motor al dezvoltării României, au marje de creștere foarte mici. Rezultatul este o contribuție extrem de mică, aproximativ 0,1%, la creșterea PIB.
Concluzionând, aceste mari deficite gemene au un impact mic asupra creșterii economice. Pe fondul unei creșteri economice slabe, importurile cresc, consumul scade, deficitul bugetar este mare, iar investițiile sunt modeste. Singurul indicator pozitiv, paradoxal, pare a fi acumularea de economii de către firmele și cetățenii români în bănci.
