Comisia Europeană propune modificări substanțiale ale bugetului pentru perioada 2028-2034. Noul plan este structurat pe trei piloni și condiționat de respectarea fundamentală a statului de drept. Această revizuire va genera dezbateri aprinse, însă transformarea este esențială pentru viitorul Europei.
Schimbarea este necesară, după cum afirmă Comisia Europeană în această nouă propunere bugetară pentru anii 2028-2034. Aparent, un gest practic de adaptare a prezentării la Parlament a demonstrat întârzieri neobișnuite, ceea ce a generat nemulțumire printre eurodeputați. Întârzierea a fost considerată neprofesională.
Esența propunerii constă în modificările aduse cel mai important instrument de politică publică: bugetul. Schimbarea este justificată de necesitatea consolidării Uniunii Europene. Raportul Draghi evidențiază nevoia de competitivitate, de reducere a decalajelor față de SUA în domeniile tehnologiei, cercetării și digitalizării. 
Promovarea progresului tehnic necesită alocarea de resurse adecvate. Prioritare sunt asigurarea securității, egalizarea dezvoltării tehnologice și continuarea eforturilor de reducere a emisiilor de carbon. Structura actuală a bugetului este considerată complexă și redundantă, cu cele 52 de programe de finanțare.
În consecință, Comisia propune o structură pe trei piloni: primul, cuprinzând agricultură, pescuit, coeziune și politici sociale (865 miliarde euro); al doilea, dedicat competitivității, incluzând cercetare și inovare (410 miliarde euro); și al treilea, concentrat pe acțiuni externe, incluzând și sprijinul pentru Ucraina (200 miliarde euro).
Pilonul competitivității are ca scop dezvoltarea tehnologiilor viitorului. Pentru aceasta, se propune dublarea fondurilor pentru programul Horizon, o creștere considerabilă a bugetului pentru tehnologie digitală și o extindere semnificativă a finanțării pentru decarbonizare. Alte priorități sunt energia, spațiul și mobilitatea militară.
Alocarea de 200 miliarde euro pentru acțiuni externe include un fond dedicat Ucrainei, în valoare de 100 miliarde euro, accesibil statelor membre la sfârșitul anului 2023. Această sumă este completată cu alte 50 miliarde euro pentru exercițiul bugetar curent. Fondurile sunt repartizate între cele 27 de state membre.
Un aspect important este rambursarea împrumuturilor pentru planurile naționale de redresare și reziliență. Propunerea prevede două noi surse de finanțare: o creștere a accizei pe produsele din tutun și o taxă pe deșeurile electronice nereciclate.
Există preocupări legate de propunere. Sectoarele agricole exprimă îngrijorări privind politica agricolă comună, dorind păstrarea ei în forma actuală, departe de fondurile de coeziune. Totodată, unii raportori consideră suma totală de 2.000 de miliarde euro prea mică. Dezbaterile publice au început, iar lupta pentru alocarea fondurilor europene este anticipată a fi intensă.
