Unul dintre experții în reforma întreprinderilor de stat, Dragoș Anastasiu, și-a încheiat mandatul. Guvernul va trebui acum să găsească un nou specialist și resurse politice pentru continuarea reformelor.
Din nefericire, cariera politică a lui Dragoș Anastasiu s-a încheiat înainte ca acesta să aibă șansa de a demonstra. Dragoș Anastasiu a fost, fără îndoială, un lider carismatic. În ultimii 20 de ani, a devenit un adevărat simbol al mediului de business, depășind statutul de simplu om de afaceri. Participa la emisiuni TV dedicate antreprenorilor, a condus o organizație economică româno-germană, a fost prezent constant la dezbateri și evenimente economice, iar în ultimii ani a dezvoltat o organizație cu scopul de a analiza direcțiile societății românești. Avea întotdeauna observații interesante și o viziune clară asupra economiei și societății, pe care o exprima într-un mod simplu și direct.
Intrarea în lumea politicii a lui Dragoș Anastasiu a fost o veste pozitivă. Era considerat persoana potrivită pentru a schimba în bine economia și întreprinderile de stat românești. 
Din păcate, săptămâna trecută a izbucnit un scandal legat de mită la ANAF. În esență, una dintre companiile lui Dragoș Anastasiu a plătit lunar, timp de opt ani, o „taxă de protecție” echivalentă cu 2000 de euro către o inspectoare ANAF, respectiv firma fiului acesteia. În februarie 2018, acționarii companiei au făcut o autodenunțare, urmată de un proces în care funcționara ANAF a fost condamnată, iar Dragoș Anastasiu a fost achitat.
Un aspect remarcabil al acestui caz este durata sa îndelungată, opt ani, în care compania a plătit „taxa” respectivă. De asemenea, intrigă modul în care s-au desfășurat evenimentele: plata „taxei” a avut loc între 2009 și 2017, denunțul în 2018, iar sentința finală în 2023. Această poveste se întinde pe aproape 15 ani.
Este de remarcat și lipsa de informații publice despre cazul Anastasiu-ANAF din 2023 până în prezent, cu toate că Dragoș Anastasiu era o persoană bine cunoscută la nivel public. Această tăcere pare a fi fost o strategie nefericită, contribuind la situația actuală.
În al doilea rând, este necesară o analiză a implicării ANAF. Modalitatea în care s-a solicitat și primit mită, a sugerat sau impus de angajata instituției, ridică semne de întrebare despre existența unui sistem corupt. A fost un caz izolat? Nu știm dacă au mai fost situații مشابهة. Este metoda aceasta utilizată și în prezent de către inspectorii ANAF?
Angajata ANAF fiind responsabilă de recomandarea lui Dragoș Anastasiu la conducere, indică posibil existent unei rețele corupte în interiorul instituției. Astfel, reforma ANAF este acum și mai crucială decât digitalizarea. Presa vehiculează suspiciunea că compania ar fi avut beneficii pe termen lung prin intermediul „taxei de protecție”. Dragoș Anastasiu a menționat că compania și-a respectat obligațiile fiscale, și că ANAF ar trebui să clarifice aspectele respective.
În al treilea rând, este importantă implicarea mediului privat. În discursul de demisie, Dragoș Anastasiu s-a referit la relația complexă dintre stat și întreprinderi, hărțuirea antreprenorilor și birocrația excesivă. A vorbit cu claritate și integritate despre problemele reale ale antreprenorilor. A fost o confesiune deschisă, un alt exemplu al discursului său sincer, din păcate, într-un moment prea târziu.
Cazul Anastasiu va fi utilizat de politicieni pentru a acuza mediul privat de corupție, distrugând încrederea în reformele statului. Întreruperea angajamentului unor lideri de afaceri în reformele țării pe termen lung este o consecință directă a acestor evenimente. O oportunitate de progres a fost pierdută, lăsând din nou reformele statului la mila politicienilor.
