Fondatorul aplicației de mesagerie criptată Telegram, Pavel Durov, a fost audiat luni la Tribunalul din Paris, pentru a treia oară, în cadrul anchetei privind presupusa implicare a platformei sale în activități infracționale. Miliardarul rus, naturalizat francez în 2021, este acuzat, din august 2024, de o serie de infracțiuni legate de criminalitate organizată.
Durov recunoaște creșterea prezenței infractorilor pe Telegram
Durov a fost chemat să depună mărturie în fața magistraților care conduc investigația, fiind însoțit de patru avocați. A apărut în tribunal îmbrăcat în negru și nu a oferit nicio declarație publică.
Autoritățile franceze îl acuză pe Durov că nu a acționat suficient pentru a preveni răspândirea conținutului ilegal prin Telegram. Într-un interogatoriu precedent, desfășurat în decembrie, el a recunoscut: „Am conștientizat gravitatea situației abia când am fost reținut de autoritățile franceze” și a adăugat că Telegram „nu a fost conceput pentru infractori”, însă a recunoscut că prezența acestora pe platformă „a crescut”, reprezentând „o fracțiune minoră”. De asemenea, el a promis să „perfecționeze procesele de moderare” pentru a preveni utilizarea abuzivă a aplicației. 
Durov sub control judiciar, cu restricții de călătorie
Pavel Durov a fost reținut temporar în august 2024, la sosirea pe aeroportul Le Bourget, pentru audieri. Ulterior, a fost acuzat de presupusa implicare în criminalitate organizată și plasat sub control judiciar, evitând arestarea.
Între timp, autoritățile franceze au observat o colaborare sporită din partea Telegram, inclusiv în cazurile legate de criminalitate organizată. Drept urmare, la data de 10 iulie, Curtea de Apel din Paris i-a permis lui Durov deplasări de până la 14 zile în Dubai, orașul său de domiciliu, cu condiția notificării prealabile a instanței.
Avocații contestă procedura judiciară
Apărătorii lui Durov au depus mai multe contestații legale: cereri de anulare a procedurii, apeluri și o contestație de excepție de constituționalitate către justiția franceză, precum și o altă cerere preliminară către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ambele reprezentând instrumente juridice speciale pentru a contesta legalitatea sau constituționalitatea unei proceduri sau a unei norme într-un proces.
Cazul evidențiază responsabilitatea platformelor digitale în combaterea criminalității online, punând presiune asupra Telegram pentru a-și adapta politicile de moderare la standardele legale actuale.
