Fostul ministru Adrian Câciu a analizat execuția bugetară, evidențiind, potrivit datelor ministerului Finanțelor, o posibilă manipulare a premierului Ilie Bolojan. „În legătură cu „moștenirea grea”, deficitele lunii iunie sunt mai mici decât previziunile guvernului Ciolacu II. Nivelul deficitului, de 3,7% din PIB (exact 3,68%), este mai mic cu 0,5 puncte procentuale decât cel programat (4,2% din PIB). Guvernul Bolojan cunoștea încă din primele săptămâni această situație, dar a preferat, prin declarații guvernamentale și o propagandă agresivă, să sublinieze greutatea moștenirii!”, a comentat Câciu.
Fostul ministru al Finanțelor a pus sub semnul întrebării motivele acțiunilor premierului Ilie Bolojan: „A fost nevoi să vândă o imagine a austerității, a unui salvator! Regret! Nu așa se procedează un om de stat!” 
Mai mult, fostul ministru a explicat că deficitul în prima parte a anului a fost, de fapt, mai mic decât previziunile.
„În termeni absoluți, deficitul în primele șase luni este de 69,8 miliarde lei, cu 10,6 miliarde lei mai puțin decât cel programat, de 80,4 miliarde lei. Comparativ cu anul trecut, nivelul se menține aproape constant în raport cu PIB-ul, cu o ușoară descreștere în termeni nominali. Totuși, analiza trebuie făcută comparând cifrele cu previziunile, deoarece fiecare lege bugetară are propriul program și strategie.”
De exemplu, bugetele anului 2025 prevăd o executare mai amplă în primul semestru (eventual cauzată și de amânări de plăți de la sfârșitul anului trecut) cu un deficit programat de 4,2% din PIB și versus un deficit de 2,8% în cel de-al doilea semestru (detalii în graficul cu repartizarea pe trimestre, disponibile pe site-ul MFP), a mai declarat Câciu.
Câciu identifică problemele cheie:
a. Veniturile prezintă o subperformanță de 26 miliarde lei față de program. Aceasta este o problemă majoră! S-au obținut doar 16,4% din PIB din țintele de 17,6% din PIB programat. Este important să se identifice cauzele acestei subperformanțe: reducerea economică, necolectarea datoriilor, veniturile nefiscale sau fondurile europene. Personal, observ o subperformanță la granturile PNRR. Din necolectare, se estimează cel puțin 7 miliarde lei în minus.
b. Cheltuielile sunt subperformante cu 36,6 miliarde lei!
Valoarea semnificativă, echivalentă cu 1,7% din PIB, este remarcabilă.
Analiza preliminară arată că subperformanța la cheltuieli provine din investiții, din amânări de plăți (în programele naționale de investiții) și din neachitarea sumelor din împrumuturile PNRR. Trebuie analizată atent rectificarea bugetară în acest sens, pentru achitarea facturilor și decontarea lucrărilor parțiale.
Este important să se rețină că subperformanța la cheltuieli nu provine din cheltuieli rigide.
Cheltuielile cu dobânzile au o creștere semnificativă, cauzată în principal de dobânzile ridicate acordate către populație pentru titluri de stat, fapt care generează o presiune și pe alte dobânzi din piața titlurilor de stat.
Totuși, este de remarcat și diferențialul de dobândă interanual, de 9% sau 0,4 puncte procentuale (7,25% în prezent vs. 6,85% acum un an), un aspect problematic. Stocul de datorie este important, iar costul mediu de finanțare este de 7,2%, în timp ce în buget sunt incluse doar 41,9 miliarde lei (2,1% din PIB). Este probabil să fie necesare sume suplimentare la rectificare (o estimare este de 0,4% din PIB).
Rectificarea bugetară va fi negativă! Nu este catastrofă, dar performanța a fost oprită în primele șase luni, luând în considerare „moștenirea grea”.
Din nefericire, partea veniturilor continuă să prezinte probleme, iar restanțele la plăți către sectorul privat cresc.
„Veți observa multe «alarme» legate de deficitul pe primele șase luni. Unii care vorbesc despre bugetul consolidat după ureche ar trebui mai întâi să învețe să citească un buget, un deficit, corelațiile cu previziunile bugetare și cu strategia fiscal-bugetară. Ar trebui să critice sau să indice unde sunt vulnerabilitățile, subperformanțele sau riscurile care pot apărea din executarea slabă a unora din capitole sau execuția puternică față de preconizat și unde este nevoie de corecții! Această dorință de a apărea face praf orice profesionalism în domeniu!”, a spus Câciu.
