Birchall se întreabă de ce, în timpul procedurii de selecție, Consiliul Superior al Magistraturii nu a cerut explicații referitoare la o decizie a Curții Constituționale din 2020. Aceasta, potrivit fostei ministre, a stabilit că Savonea a utilizat abuziv funcția de președintă a CSM pentru a intimida un ministru al Justiției.
„A fost, de fapt, un abuz – o încercare de intimidare și sancționare a unui ministru al Justiției care nu a acceptat practicile de corupție”, afirmă Birchall, referindu-se la un conflict din 2019, când Savonea a sesizat Curtea Constituțională, invocând un presupus conflict constituțional între ea și ministrul Justiției de atunci. Curtea a decis că nu a existat niciun conflict de natură constituțională.
Fosta ministră susține că această acțiune a fost un act de hărțuire instituțională, menit să o pedepsească pentru opoziția ei repetată la numirea „favoritei” Liei Savonea la conducerea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ): „Pentru această respingere, am fost ținta unor acțiuni abuzive, fiind hărțuită instituțional de o persoană care și-a folosit funcția publică pentru interese personale.” 
„A fost, de fapt, un abuz – o încercare de intimidare și sancționare a unui ministru al Justiției care nu a acceptat jocurile de culise și care s-a opus, ferm și legal, numirea unei ‘favorite’ în fruntea Secției Speciale (SIIJ)”, a declarat Birchall.
Birchall acuză actualul ministru de pasivitate
Ana Birchall subliniază și pasivitatea actualului ministru al Justiției, Radu Marinescu, și lipsa de reacție a Inspecției Judiciare: „Inspecția Judiciară ar fi trebuit să investigheze, nu doar utilizarea funcției în interes personal, ci și hotărârile controversate emise de doamna Savonea de-a lungul carierei sale.”
„În orice stat de drept funcțional, un astfel de comportament, în care o persoană în fruntea CSM își abuzează poziția pentru interese personale, ar trebui să ducă la sancțiuni disciplinare și la excludere din magistratură, nu la promovarea într-o poziție înaltă!”, scrie Birchall.
Birchall solicită conducerii CSM și Secției pentru judecători de ce această conduită abuzivă, confirmată de Curtea Constituțională, nu a fost considerată relevantă în evaluarea candidaturii Liei Savonea pentru șefia Înaltei Curți: „De ce o conduită abuzivă, confirmată de Curtea Constituțională, NU a contat în evaluarea candidaturii?”
Fosta ministră avertizează că lipsa de reacție în fața unor astfel de acuzații afectează credibilitatea justiției: „Cât timp în poziții înalte ale justiției ajung oameni care au hărțuit un ministru fără consecințe, justiția nu va fi nici corectă, nici credibilă.”
Argumentele lui Savonea considerate lipsite de relevanță constituțională
În octombrie 2019, Lia Savonea, în calitate de președintă a CSM, a sesizat Curtea Constituțională cu un conflict juridic de natură constituțională împotriva Anei Birchall, ministru al Justiției, acuzând ingerințe grave în activitatea procurorilor, subminarea independenței justiției și blocarea activității CSM, inclusiv în legătură cu Secția Specială (SIIJ).
Pe 22 ianuarie 2020, Curtea Constituțională a respins aceste acuzații, constatând că nu exista niciun conflict juridic de natură constituțională între CSM și Ministerul Justiției, considerând argumentele lui Savonea irelevante din punct de vedere constituțional, ca fiind motivări bazate pe animoziăți personale.
Ana Birchall a declarat imediat după pronunțare că sesizarea lui Savonea a fost „o formă de intimidare și abuz”, susținând că șefa CSM ar trebui să demisioneze pentru a restabili credibilitatea instituției.
De asemenea, Birchall a acuzat-o pe Lia Savonea de încercări repetate de a impune un candidat preferat în fruntea Secției Speciale, acțiuni care au generat represalii politice și instituționale.
Andrea Chiș critică manevrele pentru numirea Liei Savonea
Fosta judecătoare a CSM, Andrea Chiș, critică lipsa motivelor hotărârii de numire a Liei Savonea ca președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Documentul nu este public pe site-ul CSM.
Ea subliniază că decizia a fost luată pe data de 23 iunie 2025, dar termenul legal de motivare (30 de zile) a fost încălcat.
Potrivit Anei Chiș, pensionarea președintei Corina Corbu a fost accelerată suspect cu o zi înainte de ședința care urma să o approve această pensionare—o acțiune care ar fi facilitat începerea mandatului lui Savonea.
Chiș a interpretat acest timp al evenimentelor ca o manevră din interiorul CSM. „Acțiunea din data de 7 iulie 2025, când CSM a solicitat președintelui României semnarea a 50 de decrete de pensionare, a fost urmată imediat de cererea de pensionare a președintei actuale a ÎCCJ, depusă pe 8 iulie 2025.”
Chiș pune sub semnul întrebării integritatea și legalitatea procedurilor interne ale CSM, dacă instituția critică întârzierile sau lipsa de informare, cum poate tolera propriile abateri fără represalii?
