„Acțiunile de austeritate, care au generat nemulțumire publică și au determinat căderi de guverne în Europa, reapar în România, unde oficialii încearcă să gestioneze un deficit bugetar record.”, a notat Financial Times referitor la situația actuală din țară.
Publicația internațională a abordat și declarațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, cu privire la deficitul bugetar.
„Într-adevăr, nu este ușor”, a declarat Nazare, subliniind că guvernul de coaliție este hotărât să implementeze toate măsurile necesare.
„Suntem perfect conștienți de situația actuală a bugetului.”
Cu un deficit public de 9,3% din PIB, România a prezentat cel mai ridicat deficit din UE în 2024, depășind semnificativ limita de 3% impusă de regulile fiscale comunitare. Guvernul anterior a evitat să adopte măsuri de austeritate în perspectiva alegerilor din anul trecut.
Măsurile de austeritate rămân extrem de nepopulare, ținând cont de recentele și amplele reduceri de cheltuieli și majorări de impozite din țară, în contextul crizei financiare. În 2012, guvernul de la București a căzut din cauza unor proteste ample anti-austeritate, similare cu cele din Grecia, Portugalia și Irlanda.
De această dată, guvernul român încearcă să introducă măsurile treptat.”, a menționat publicația.
Publicația a menționat și protestele recente din țară, generate de măsurile de austeritate ale guvernului.
„Cu toate acestea, sute de protestatari au ieșit în stradă în București și alte orașe în această vară, liderul partidului AUR, George Simion, solicitând alegeri anticipate și promisiunea de a „refuza plata impozitelor” impuse de guvernul considerat de el drept „ilegitim.”, relatează Financial Times.
Este discutată și reforma pensiilor speciale, în contextul în care orice majorări ale pensiilor și salariilor bugetare au fost suspendate până în 2026. „Reducerea pensiilor speciale și a altor avantaje generoase pentru foștii demnitari nu a fost nici măcar convenită”, subliniază publicația.
„Pachetul din 1 august include o majorare a cotei maxime de TVA de la 19 la 21%, precum și majorări ale accizelor. Orice majorări ale salariilor și pensiilor în sectorul public sunt suspendate până la sfârșitul lui 2026. Însă măsuri semnificative, cum ar fi restructurarea companiilor de stat și eliminarea pensiilor speciale pentru foștii oficiali, nu au fost încă stabilite.
Nazare a declarat că reforma pensiilor are scopul de „eliminare a privilegiilor speciale”, cum ar fi pensia anticipată pentru magistrați, care pot acum primi pensie încă din jurul vârstei de 45 de ani. „Aceste măsuri sunt cruciale pentru a asigura atât sustenabilitatea fiscală, cât și echitatea”, a subliniat ministrul.
Fundamentele economice ale României rămân instabile: toate cele trei importante agenții de rating au retrogradat-o la o treaptă deasupra nivelului de investiții neîncurajatoare, din cauza datoriei în expansiune rapidă și a inflației considerabile.
PIB-ul a înregistrat o creștere de doar 0,3% în al doilea trimestru, banca centrală avertizând că ritmul va scădea și mai mult, având în vedere obligația de menținere a ratei dobânzii de referință la 6,5%, în contextul inflației.
Starea economică precară a fost agravată și de o criză politică de lungă durată, după ce Curtea Constituțională a anulat un scrutin prezidențial din cauza unor presupuse interferențe externe.
„(USR), partid anti-establishment fondat de Dan, s-a opus deciziei de a i se organiza funeralii de stat primului președinte post-comunist al țării”
„Noul guvern a preluat mandatul în iunie, după victoria președintelui pro-UE Nicușor Dan la repetarea alegerilor. Însă coaliția formată din patru partide rămâne instabilă, în contextul tensiunilor ridicate dintre parteneri.
Un vicepremier a demisionat la începutul acestei săptămâni din cauza acuzațiilor de fraudă, în timp ce partidul anti-establishment, USR, fondat de Dan, s-a opus organizării funeraliilor de stat pentru primul președinte post-comunist al țării.
Între timp, AUR, care s-a clasat pe locul doi la alegerile parlamentare din decembrie, a depășit partidele de guvernare în sondajele de opinie, poziționându-se pe primul loc cu un suport de aproximativ 40%.
AUR profită de nemulțumirea publicului față de scăderea nivelului de trai și de percepția continuă asupra politicienilor, perceput drept preocupați doar de putere și îmbogățire personală.
Măsurile controversate așteaptă aprobare – privind pensiile speciale, și reforma administrării companiilor de stat – sunt extrem de urgente, deoarece reprezintă condiții de accesare a fondurilor UE de redresare post-pandemie, care trebuie utilizate până la sfârșitul anului viitor.
„Guvernul a recunoscut luna trecută că vor pierde aproape un sfert din aceste fonduri din totalul inițial de 28,5 miliarde de euro pe care trebuia să-l primească. Până acum România a accesat mai puțin de 10 miliarde de euro din acești bani.”
Nazare a declarat că partenerii de coaliție înțeleg importanța folosirii fondurilor europene pentru dezvoltarea țării.
„Utilizarea la maximum a fondurilor UE […] nu reprezintă o chestiune de stânga sau de dreapta – e o alegere strategică vitală pentru dezvoltarea României”, a declarat Nazare.
Guvernul urmărește să accelereze digitalizarea serviciilor publice, să îmbunătățească colectarea taxelor și administrația locală și să își concentreze atenția pe sectoare precum energia sau telecomunicațiile, vizând reducerea costurilor și majorarea transparenței.
Însă ministrul a recunoscut că aceste reforme vor putea fi implementate în totalitate abia spre sfârșitul actualului mandat guvernamental. Întrebat despre posibilele tensiuni interne, Nazare a spus: „Rămân optimist că această coaliție va funcționa coerent până la finalizarea perioadei dificile.”
Un analist a opinat că frica de a pierde alegerile va menține, cel mai probabil, unitatea coaliției, dar nu pentru un mandat întreg.
„AUR e aproape de 40%, iar membrii coaliției sunt sub 20%”, a spus expertul. „AUR poate doar să aștepte. Nu sunt foarte optimist că această coaliție ar putea rezista mai mult de un an.”
Românii înțeleg importanța situației fiscale, dar nu au încredere în guvern și pun la îndoială eficiența măsurilor.
„Sunt necesare fonduri, dar totul s-a scumpit odată cu creșterea TVA-ului,” a spus o ingineră din București. „Sper ca ceva să se întâmple cu pensiile speciale, care sunt exagerat de mari și nejustificate.”
Un alt locuitor din București, un muncitor, s-a întrebat de ce cetățenii trebuie să suporte povara deficitului bugetar. „Dacă noi am plătit impozitele, de unde a apărut gaura? Cineva a greșit.”, a concluzionat sursa citată.
