Conform proiectului de ordonanță de urgență, se suspendă semnarea sau emiterea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență de către coordonatorii de proiecte și/sau investiții, agențiile de implementare și responsabilii de implementare a investițiilor locale.
Această măsură se aplică până la aprobarea de către Comisia Europeană a deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021, privind aprobarea evaluării planului de redresare și reziliență al României, modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023.
Cu excepția cazurilor justificat, pentru a asigura eficientizarea și accelerarea implementării investițiilor, precum și pentru atingerea țintelor specificate în Planul Național de Redresare și Reziliență, Guvernul poate autoriza semnarea sau emiterea de contracte/decizii/ordine de finanțare. Autorizarea se face prin memorandum inițiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reforme și/sau investiții, cu avizul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și al Ministerului Finanțelor. 
După aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului, modificată ulterior, coordonatorii de proiecte și/sau investiții, agențiile de implementare și responsabilii de implementare, după caz, semnează sau emit contracte/decizii/ordine de finanțare numai pentru atingerea țintelor din Planul Național de Redresare și Reziliență, modificat în urma renegocierii. Începând cu data intrării în vigoare a acestei ordonanțe, se suspendă angajamentele legale în cadrul reformelor și investițiilor finanțate de Planul Național de Redresare și Reziliență, din partea beneficiarilor, structurilor de implementare și, după caz, instituțiilor publice.
Începând cu data intrării în vigoare a proiectului, se suspendă atribuirea de contracte de servicii și lucrări în cadrul reformelor și investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, din partea beneficiarilor sau structurilor de implementare și a operatorilor economici din subordinea autorităților publice centrale și locale.
Cu excepția cazurilor justificate, prin memorandum inițiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reforme și/sau investiții, cu avizul MIPE, Guvernul poate autoriza beneficiarii și structurile de implementare să încheie angajamente legale sau să atribuie contracte de servicii și lucrări.
Contracte/decizii/ordine de finanțare finanțate din PNRR, pentru care beneficiari, instituții, autorități publice și operatorii economici aflați în subordinea lor, sau structurile de implementare nu au demarat proceduri de atribuire de contracte până la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe, sunt denunțate unilateral de coordonatorii de reforme și/sau investiții, agențiile de implementare și responsabilii de implementare locală.
Prevederile se aplică și procedurilor de achiziție publică pentru care nu a fost comunicat rezultatul până la data intrării în vigoare a ordonanței.
Denunțarea unilaterală se realizează prin notificare, în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a ordonanței.
Cu excepția cazurilor justificate, înainte de expirarea termenului, prin memorandum inițiat de ordonatorii principali de credite, cu avizul MIPE și al MFP, Guvernul poate autoriza continuarea implementării contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare.
Începând cu data intrării în vigoare și până la 31 decembrie 2026, contractele/deciziile/ordinele de finanțare finanțate din PNRR pentru care au fost finalizate etapele pregătitoare (studii de fezabilitate, avize, autorizații), iar procedurile de achiziție de lucrări s-au finalizat fără emiterea ordinului de începere, sunt suspendate unilateral prin notificare, de către coordonatorii de reforme și/sau investiții.
Notificarea se transmite în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a ordonanței.
După aprobarea de către Comisia Europeană a deciziei de modificare, Guvernul, prin memorandum, poate autoriza continuarea proiectelor aferente investițiilor rămase în PNRR .
Ordonanța prevede, de asemenea, că contractele/deciziile/ordinele de finanțare încheiate cu beneficiari, instituții și autorități publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare și cu operatorii economici afiliați acestora, cu un progres fizic al investițiilor de maxim 30%, se desfășoară în baza unui memorandum aprobat de Guvern, inițiat de coordonatorul de reforme și/sau investiții.
Memorandumul va contine:
a) evaluarea totală a impactului bugetar, inclusiv creditele de angajament și bugetare repartizate pe ani;
b) relevanța strategică a proiectului în contextul actual;
c) riscurile asociate abandonării proiectului comparativ cu continuarea acestuia, inclusiv cele financiare.
În 2025, se suspendă angajamentele legale pentru investiții noi finanțate prin programe specifice, cu excepțiile prevazute.
În 2025, se interzice atribuirea de contracte noi de servicii și lucrări pentru proiecte noi finanțate din fonduri publice de către Compania Națională de Investiții. Cu excepția cazurilor justificate, Guvernul poate aproba angajamentele legale prin memorandum.
Memorandumul va cuprinde următoarele elemente obligatorii:
a) evaluarea impactului bugetar total;
b) precizarea impactului asupra deficitului bugetar;
c) relevanța strategică.
În 2025, organismele intermediare nu mai pot semna contracte pentru proiecte noi peste suma alocată la nivel de program.
Cu excepția cazurilor justificate, prin memorandum inițiat de ordonatori, cu avizul MIPE și MFP, se poate aproba depășirea sumelor alocate în anumite condiții, acordându-se prioritate proiectelor reduse sau eliminate din PNRR.
Pentru programele de coeziune nu se aplică proiectelor ce duc la depăşirea alocării iniţiale.
Până la 31 decembrie 2025, se suspendă evaluarea unor proiecte şi programe la Administrația Fondului pentru Mediu. Sunt permise anumite programe specifice în limitele alocate.
Până la 31 decembrie 2025, în limita creditelor bugetare, se continuă următoarele programe:
a) creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public;
b) creşterea eficienţei energetice şi gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice.
