Israelul trebuie să răspundă până vineri la un nou plan de încetare a ostilităților în Gaza, acceptat de Hamas.
Această propunere, asemănătoare cu un plan anterior susținut de Statele Unite, vine pe fondul unei presiuni internaționale și interne crescânde asupra guvernului premierului Benjamin Netanyahu pentru a pune capăt războiului devastator, care a provocat peste 62.000 de victime palestiniene.
Planul de încetare a focului și schimbul de prizonieri
Încetarea focului propusă pentru 60 de zile prevede eliberarea de către Hamas a aproximativ jumătate dintre cei 20 de ostatici israelieni rămași și a unor rămășițe ale decedaților, în schimbul eliberării a 150 de prizonieri palestinieni. 
Hamas și-a modificat unele cerințe, inclusiv privind o zonă tampon de securitate, dar Israelul continuă să insiste pentru un acord complet, nu parțial.
Datele sugerează că acest plan este foarte apropiat de o inițiativă anterioară a fostului trimis special al SUA.
Mediere internațională și probleme umanitare
Vizita șefului Mossad, David Barnea, recentă în Qatar, alimentează speculațiile despre negocieri neoficiale.
Egiptul și Qatarul, în calitate de mediatori, au declarat că responsabil este acum Israelul.
Între timp, ONU a evidențiat perspectivele unei foamete generalizate în Gaza, cauzate de restrictiile Israelului asupra ajutorului umanitar, calificând criza drept un rezultat direct al politicii.
Tensiuni politice în Israel
Netanyahu se confruntă cu presiuni interne și externe. Aliații săi de extremă dreapta amenință cu destrămarea coaliției în cazul acceptării unui armistițiu, în timp ce proteste masive solicită un acord pentru eliberarea ostaticilor.
Analistii observă modificările poziției premierului și sugerează că presiunea SUA sau nemulțumirea publică în creștere ar putea determina acceptarea planului.
Experții atrag atenția că respingerea planului riscă să intensifice condamnările internaționale și potențialele sancțiuni, agravând instabilitatea politică din Israel.
