Propunerile alianței pentru trimiterea unei forțe europene de menținere a păcii în Ucraina, ca parte a unui acord eventual cu Rusia, au generat reacții diverse în Germania.
Cancelarul Friedrich Merz a declarat disponibilitatea pentru implicarea Germaniei, dar a evidențiat necesitatea unei coordonări europene și a unui mandat parlamentar.
În timp ce lideri precum președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer au adoptat o poziție mai fermă în favoarea unei eventuale desfășurări de trupe, Germania se confruntă cu rezistențe interne semnificative. 
Liderul partidului de extremă dreapta AfD, Alice Weidel, a acuzat guvernul de „lipsă de responsabilitate” și „aventură riscantă”, în timp ce chiar și ministrul german de externe, Johann Wadephul, a avertizat că o astfel de decizie ar putea suprasolicita țara.
Rezistența se datorează și unei istorii complexe: amintirile legate de regimul nazist, dar și de misiunile externe din Afganistan și Mali, considerate nereușite, cresc scepticismul public.
Un sondaj Forsa relevă că 49% din populația germană ar susține participarea la o forță europeană de menținere a păcii, în timp ce 45% se opun.
Pe lângă dificultățile politice, există și obstacole logistice: armata germană este percepută ca nepregătită pentru o astfel de operațiune, iar criticii atrag atenția că implicarea în Ucraina ar putea aduce Germania într-un conflict direct cu Rusia, o putere nucleară.
