Intervenția Cristinei Figueres, una dintre arhitectele Acordului de la Paris din 2015, în calitate de secretară executivă a Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice, a precedat dezbaterile privind angajamentul Australiei, anunțat luna viitoare.
Guvernul nu a primit încă aprobare oficială din partea Autorității pentru Schimbări Climatice, condusă de fostul trezorier liberal al NSW, Matt Kean. O decizie privind ținta este așteptată înaintea participării lui Anthony Albanese la Adunarea Generală a ONU de la New York, la sfârșitul lunii septembrie.
Un document de consultare elaborat de autoritate anul trecut, bazat pe evaluarea informațiilor științifice, economice, tehnologice și sociale, a sugerat că o țintă pentru 2035 de 65% până la 75% sub nivelurile din 2005 ar fi ambițioasă, dar realizabilă dacă entitățile guvernamentale, economice, investitorii și gospodăriile vor adopta măsuri suplimentare. 
„Cea mai bună cale spre prosperitatea viitorului Australiei”
Figueres a afirmat că stabilirea unui obiectiv energetic de reducere cu 75% sau mai mult „nu reprezintă o povară”, ci „cea mai bună cale spre prosperitatea viitorului Australiei”. Ea a subliniat că această ambiție ar crește șansele ca Australia să găzduiască un important summit ONU privind clima la Adelaide, în noiembrie 2026.
Australia concurează cu Turcia pentru dreptul de a găzdui summitul Cop31, iar momentul deciziei în cadrul procesului decizional consensual al ONU este neclar.
„Noua economie globală este în plină ascensiune, stimulată de energia curată și industria verde”, a afirmat Figueres. Australia poate ocupa un rol central, datorită resurselor solare și eoliene excepționale, mineralelor esențiale și forței de muncă calificate.
„Prim-ministrul Albanese are acum oportunitatea de a demonstra Pacificului și lumii că Australia este pregătită să preia conducerea la Cop31 și nu numai”.
Un raport recent, comandat de grupul Business for 75%, susținut de Future Group, Fortescue, Atlassian, Canva, Ikea și Unilever, sugerează că o țintă de reducere de 75% ar putea duce la o creștere a PIB-ului național cu 370 de miliarde de dolari până în 2035, comparativ cu scenariile actuale. Raportul afirmă că beneficiile economice ale unei ținte mai ambițioase sunt semnificativ mai mari decât în cazul unei ținte de 65%.
Obiectivele Australiei
Un alt raport, ce va fi publicat luni de grupul de experți Climate Analytics, sugerează că Australia ar trebui să adopte un obiectiv de reducere a emisiilor de aproximativ 81%, într-un interval între 76% și 89%, pentru a se alinia la obiectivele Acordului de la Paris de limitare a încălzirii globale la 1.5 °C față de era preindustrială.
Directorul executiv și cercetătorul principal al Climate Analytics, Bill Hare, a susținut afirmațiile Cristinei Figueres, menționând că alte națiuni vor urmări poziția Australiei, având în vedere argumentul guvernului că ar trebui să co-organizeze COP31 împreună cu țările insulare din Pacific.
Hare a declarat că diverse studii au demonstrat că Australia poate „atinge un prag de 75% în ceea ce privește fezabilitatea tehnică și economică”. El a menționat că reduceri semnificative și profitabile ale emisiilor sunt posibile în diverse sectoare, iar principalul impediment pentru acțiune este de natură politică.
Frank Jotzo, directorul Centrului pentru Politici Climatice și Energetice al Universității Naționale Australiene și consilier guvernamental în materie de politici climatice, a afirmat că un obiectiv de reducere în anii ’60 ar fi, de asemenea, ambițios. El a menționat că importanța constă în politicile care vor genera schimbări, nu doar în cifre.
Jotzo a subliniat că reducerea emisiilor Australiei a fost lentă până acum și că atingerea unui obiectiv de 65% necesită o reducere de jumătate a nivelurilor de poluare într-un deceniu. Acest lucru este posibil, dar implică politici ample în sectoare precum industria, transportul și agricultura, alături de reduceri mai rapide decât cele observate în domeniul energiei electrice.
