Problema nu este când, ci unde va eşua programul guvernamental de ajustare bugetară? Răspunsul este simplu: divergenţele între partidele din coaliţie privind administraţia locală.
Pachetul 1 de ajustare bugetară a fost, în linii mari, asimilat. Acesta include majorarea TVA, reducerea indemnizaţiilor pentru mame, diminuarea sporurilor din sectorul bugetar, măsuri în sistemul educaţional şi, evident, instituirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile peste 3.000 de lei. Este evident că aceşti pensionari nu vor uita şi nici ierta introducerea CASS, motiv pentru care premierul insistent solicită un sprijin politic extins pentru măsurile controversate. Astfel, responsabilitatea pentru decizii grele va fi împărţită.
Pachetul 2 este mult mai complex, atingând numeroase probleme ale sistemelor publice româneşti, acumulate în ultimii douăzeci de ani. Este o sarcină dificilă să opereze simultan asupra sistemului juridic, educaţiei, sănătăţii, companiilor de stat, instituţiilor publice de reglementare, administraţiei locale şi mediului de afaceri. Fiecare sector a dezvoltat propriile interese şi reţele de complicităţi. 
Putem exemplifica, dar ne limităm la două domenii. În educaţie, stabilirea unor norme didactice cu ore reduse, în paralel cu extinderea salariilor pe oră, nu a făcut decât să crească disimulat salariile profesorilor. A existat o complicitate între politicieni şi cadre didactice pentru o creştere netransparantă a veniturilor.
În privinţa mediului de afaceri, pachetul 2 include o înăsprire a procedurilor de amânare a plăţilor către stat. Pandemia a creat un sistem simplificat de amânare, dar de atunci au trecut cinci ani, iar acestea au devenit un factor de distorsionare a concurenţei. Unele companii plătesc la timp, altele amână, ceea ce crează nedreptate. Restrictionările la amânarea plăţilor, deşi pot părea negative pentru mediul de afaceri, promovează un sistem concurenţial corect. Aceeaşi abordare se aplică şi abuzului de insolvenţă.
În esenţă, pachetul 2 urmăreşte modificarea vârstei de pensionare şi a metodei de calcul a pensiei magistraţilor, ţinând cont de veniturile salariale. Aceasta pare o soluţie simplă, dar a durat ani pentru a se lua această decizie.
Modificările din sistemul de sănătate vizează creşterea numărului de asiguraţi. La companiile de stat, numărul de administratori va fi redus, precum şi indemnizaţiile, raportate la media salarială, iar indicatorii de performanţă vor fi restructuraţi. La ANCOM, ASF şi ANRE vor exista reduceri salariale şi de personal.
Acestea sunt abordări reformiste. Cu toate acestea, există critici şi opinii contradictorii faţă de măsurile din pachetul 2. Un aspect absent este, deocamdată, administraţia locală, care ar putea constitui o sursă importantă de reducere a cheltuielilor. Guvernul poate doar mitiga impactul asupra acestei categorii de angajaţi. În următoarele săptămâni vom vedea cât de dificil va fi pentru primari şi angajaţii din administraţia locală.
