Institutul Național de Statistică a publicat datele despre performanța economică a României în al doilea trimestru al acestui an. Datele au generat interes, primul trimestru fiind dezamăgitor, cu un ritm redus de expansiune economică, de doar 0,6% față de aceeași perioadă a anului anterior.
Prognozele privind creșterea PIB pentru anul curent sunt moderate, o estimare realistă arătând un avans anual de 1,5%, în timp ce bugetul a fost elaborat pe o previziune mult mai optimistă, de 2,5%.
Al doilea trimestru a adus o oarecare speranță, produsul intern brut crescând cu 2,1% în termeni anuali, ceea ce a dus la o creștere de 1,4% în primele șase luni ale anului, comparativ cu primul semestru al anului trecut. 
Cifrele evidențiază o performanță mai bună decât cea din primul trimestru. Al doilea trimestru (aprilie-iunie 2025) a adus o redresare a expansiunii economice. Conform acestor date, România se situează pe podiumul țărilor europene cu cea mai rapidă creștere a PIB, după Danemarca și Croația, însă prudenta este necesară. Creșterea economică din acest an rămâne sub semnul incertitudinii, unii analiști nu exclud o ușoară recesiune, iar evoluția va depinde de reacția economiei la ajustările bugetare introduse în a doua parte a anului.
Există diferențe notabile între cele două trimestre? Da. În primul trimestru, puține sectoare au contribuit la expansiunea economică. Majoritatea sectoarelor au stagnat, iar unele au înregistrat scădere semnificativă a activității, precum industria, tehnologia, activitățile profesionale și cele culturale și recreative. Singurele sectoare cu creștere au fost construcțiile și administrația publică.
Spre deosebire de primele trei luni, al doilea trimestru a avut două motoare principale de creștere. Cea mai importantă a fost din nou industria construcțiilor, cu o creștere de 5,6% , care a contribuit cu 0,1% la creșterea economică. Și industria de tehnologie și comunicatii a contribuit, având o creștere de 1,1%. Deși cifrele sunt mici, au susținut o revitalizare a creșterii produsului intern brut.
Industria rămâne un sector cu pondere în scădere în economie și fără contribuție la expansiune. Majoritatea celorlalte sectoare au stagnat sau au înregistrat scăderi. Această tendință se observă la comerț, servicii profesionale, sectorul financiar și agricultură. Este de remarcat și descreșterea constantă a ponderii agriculturii în economia națională.
Primele șase luni nu au fost marcate de ample modificări legislative sau de business. Economia și sistemul public au funcționat sub influența prevederilor ordonanței-cadru adoptate la sfârșitul anului trecut, axate pe controlul cheltuielilor guvernamentale.
Alegerile prezidențiale au avut loc în a doua parte a lunii mai, iar cifrele bugetare continuau să fie preocupante, impunând schimbări fiscale iminente. Astfel, ușoara revenire economică s-a produs mai degrabă prin inerție, bazată pe tendințe de consum.
Totodată, costurile cu salariile au crescut semnificativ în majoritatea activităților economice, mai pronunțat în sectorul privat și mai puțin în administrație. Scăderi în costurile muncii s-au înregistrat în sectoarele de servicii, turism, recreere și servicii suport. În concluzie, evoluția economică în al doilea trimestru este la un punct de inflexiune, orientată către creștere sau recesiune.
