La Ministerul Mediului există un plan pentru combaterea desertificării și fonduri europene pentru împădurire, însă acest plan este considerat inactiv, a declarat ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
„Există aspecte cruciale. În primul rând, anticipăm un viitor dificil, inclusiv pentru securitatea alimentară a României. Zona de sud, esențială pentru agricultura românească, se confruntă cu secetă severă de ani de zile. Sunt necesare subvenții constante pentru recolte, dar problema nu este recunoscută la nivel național. Există mișcări care contestă schimbările climatice, considerându-le ciclice, ceea ce deteriorează implicarea în programele de combatere a desertificării. Au existat fonduri pentru împăduriri timp de trei ani, însă, până la o creștere de 40% a subvențiilor, nu a fost o implicare consistentă din partea fermierilor.”, a explicat Buzoianu.
În cei doi ani de la demararea programului, s-au împădurit doar 9.000 de hectare din ținta inițială de 26.000, fapt ce a determinat Comisia Europeană să modifice ținta și să reducă finanțările pentru România. 
„Comisia Europeană a stabilit o țintă maximă de 18.000 de hectare, sugerând că, chiar și cu un guvern activ, dublarea împăduririlor în următorul an nu este posibilă. Eu doresc un rezultat semnificativ mai mare.”, a afirmat Buzoianu.
Ministrul a subliniat că împădurirea zonei din sudul României este crucială pentru protejarea solului și mediului, dar și pentru securitatea alimentară.
„Deșertificarea nu înseamnă doar lipsa recoltelor. Aceasta duce la imposibilitatea majorității locuitorilor de a-și asigura existența. Este necesară o soluție urgentă de împădurire și alte strategii inovatoare.”, a afirmat Buzoianu.
Întrebată despre măsurile pentru deblocarea programului și oprirea desertificării, ministrul a menționat eforturile sale persistente pentru o mai bună alocare a fondurilor europene.
„Din cele 56.000 de hectare preconizate inițial pentru programul PNRR, în cei doi ani s-au realizat doar 9.000. Subvențiile pentru agricultură au fost un factor determinant, deoarece fermierii au preferat să primească mai mulți bani pentru activități agricole decât pentru împădurire, or acestea din urmă ar putea crește recoltele. Există studii care demonstrează o creștere de 30% a recoltelor prin crearea de perdele forestiere. Mișcările extremiste promovează idei false legate de schimbările climatice și deșertificare, ceea ce amplifică problema. Noi am reușit, în final, să creștem ținta la 18.000 de hectare și, efectiv, am finalizat contractele aproape integral”.
Pentru 18.000 de hectare, s-au depus contracte de către beneficiari. Creșterea subvențiilor a stimulat aceste depuneri, însă, conform ministrului, a fost prea târziu.
„Scopul actual este de a depune un memorandum pentru creșterea țintei la 23.000 de hectare, pentru a ne încadra în fondurile europene. În următorul an, vom lansa un program național dedicat împăduririi, pentru a continuă eforturile de combatere a deșertificării. Programul AFM nu a fost axat pe obiective strategice, concentrându-se pe acordarea unor vouchere și nu pe abordarea problemei deșertificării. Noi trebuie să ne concentrăm pe programe naționale strategice, printre care și cea de împădurire.”, a conchis ministrul.
