Agenția de evaluare Moody’s a decis să mențină România în categoria țărilor recomandate pentru investiții – „Investment grade” -, dar ratingul este Baa3 cu o perspectivă negativă.
Măsurile de austeritate promovate de Guvern, cum ar fi majorarea TVA-ului și eliminarea subvențiilor la energie, au fost suficiente pentru a convinge Moody’s că țara noastră rămâne un loc sigur pentru investiții.
Impactul: dobânzile la care România se împrumută
Menținerea României în categoria de investiții are o influență considerabilă asupra dobânzilor la care statul se împrumută pe piețele internaționale. Aceste dobânzi servesc drept referință pentru împrumuturile acordate companiilor și persoanelor fizice. 
Agenția de evaluare Moody’s estimează acum un deficit bugetar de 6,1% pentru anul 2026, ca urmare a corectării fiscale, și anticipează posibilitatea unor reduceri suplimentare în 2027, conform surselor financiare.
Totuși, România ar putea fi retrogradată la categoria „junk” dacă guvernul nu reușește să reducă deficitul bugetar conform prognozelor economice.
Până atunci, Moody’s a confirmat ratingurile României pentru emitent pe termen lung și pentru datoria senior neasigurată la Baa3 și a ratificat, de asemenea, ratingul pentru programul MTN senior neasigurat la (P)Baa3. Ratingurile pe termen scurt au fost, de asemenea, confirmate la Prime-3.
Perspective negative pentru România
Decizia de menținere a perspectivei negative reflectă riscurile semnificative legate de implementarea unui plan fiscal ambițios.
Măsurile fiscale adoptate în iulie și septembrie au ameliorat semnificativ perspectivele bugetare ale României față de estimările anterioare, când perspectiva era schimbată la negativă, de la stabilă, în martie. Măsurile de consolidare fiscală depășesc 3% din PIB în 2025 și 2026, cu majorările de TVA și înghețarea indexării salariilor și pensiilor în sectorul public fiind principalele măsuri.
Cu toate acestea, persistă riscuri legate de susținerea politică pentru plan, menținerea disciplinei bugetare, realizarea obiectivelor de colectare a veniturilor și posibilitățile unor efecte negative asupra creșterii economice.
Potențialul economic robust
Iată observațiile Moody’s:
„Confirmarea ratingului Baa3 pentru România este susținută de potențialul robust de creștere economică și de nivelurile ridicate de bogăție comparativ cu statele omolog.
„În același timp, profilul creditului României este afectat de o vulnerabilitate crescută la evenimente, determinată de expunerea sporită la riscurile geopolitice, având în vedere poziția geografică față de conflictul din Ucraina. (Ca stabil) „
Plafoanele pe termen lung pentru România, atât în monedă locală, cât și în valută, rămân neschimbate la A2. Diferența de patru niveluri între plafonul în monedă locală și ratingul suveran reflectă un grad moderat al implicării guvernamentale în economie, predictibilitatea moderată a acțiunilor guvernamentale și stabilitatea instituțiilor cheie, precum și riscuri moderate de vulnerabilitate politică și externă.
În calitate de stat membru al Uniunii Europene (UE), politicile fiscale și macroeconomice ale României sunt supuse evaluărilor regulate ale Comisiei Europene. Interconectarea puternică prin relații comerciale și investiții minimizeză riscul restricțiilor de transfer și convertibilitate.
Am schimbat perspectiva României la negativă în martie anul acesta pentru a evidenția riscul ca, în absența unor măsuri suplimentare, forța fiscală a României să scadă semnificativ. Anterior, ne așteptam ca datoria să depășească 70% din PIB pana la sfârșitul anilor 2020, de la aproximativ 50% în 2023. Acest lucru a reflectat un deficit fiscal care a atins 9,3% din PIB la finalul lui 2024, cu o prognoză de scădere graduală în anii următori.
Parlamentul României a adoptat în iulie un plan semnificativ de consolidare fiscală, cu măsuri ce totalizează 0,6% din PIB în 2025 și aproximativ 2,4% din PIB în 2026. Acestea sunt determinate, în principal, de creșterile de TVA și înghețarea indexării pensiilor și salariilor în sectorul public în 2026.
Un plan suplimentar, care include măsuri fiscale, cum ar fi majorarea taxelor pe proprietate, și măsuri de îmbunătățire a eficienței administrației publice și a companiilor de stat, a fost adoptat la începutul lui septembrie. Aceasta a dus la revizuirea estimării deficitului pentru 2026 la 6,1% din PIB, de la 7,7% estimat în martie, cu preconizarea unei reduceri suplimentare a deficitului în 2027 și ulterior. Astfel, ne anticipăm o stabilizare a datoriei la aproximativ 65% din PIB.
Riscuri politice
Cu toate acestea, ne confruntăm cu riscuri semnificative privind implementarea cu succes a planului de consolidare fiscală, ceea ce ar putea genera rezultate fiscale mai slabe decât cele preconizate, justificând menținerea perspectivei negative.
Primul risc constă în capacitatea coaliției de patru partide de a rămâne unită și de a menține sprijinul politic pentru consolidarea fiscală în fața opoziției. De asemenea, succesul consolidării fiscale depinde și de capacitatea guvernului de a prezenta un plan detaliat pentru reduceri continue ale deficitului și după 2027.
În al doilea rând, un efort semnificativ de consolidare ar putea influența negativ creșterea economică mai mult decât ne anticipăm acum.
În al treilea rând, istoricul slab de gestionare fiscală ar putea crea dificultăți în atingerea țintelor de cheltuieli și venituri.
O creștere semnificativă a riscului geopolitic sau o presiune sporită asupra finanțării deficitului extern ar putea afecta negativ ratingul.
