Fondul Monetar Internaţional (FMI) consideră măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan ca fiind „pozitive” şi „un pas înainte”, potrivit comunicatului emis după vizita în România.
Fiecare vizită a FMI declanşează îngrijorări. În urmă cu mai puţin de 15 ani, statul român a solicitat un împrumut de la FMI. Pentru a asigura rambursarea, guvernul de la acea vreme a aplicat măsuri drastice: TVA a crescut de la 19% la 24%, salariile angajaţilor din sectorul public au fost reduse cu 25%. Dobânzile au crescut, iar moneda naţională s-a devalorizat.
Evaluarea FMI a situaţiei economice actuale a României
„Recentul pachet de reforme pentru 2025-2026, inclusiv măsurile fiscale, este binevenit şi reprezintă un progres. O implementare completă şi măsuri suplimentare de ajustare începând din 2027, vizând reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB, sunt esenţiale pentru restabilirea sustenabilităţii fiscale şi macroeconomice”, se menţionează în raportul FMI.
Fondul a efectuat o vizită de monitorizare la Bucureşti, între 3 şi 12 septembrie. Economiştii FMI apreciază că performanţa economică nu este la standardele optime şi că rata de creştere economică se va situa la doar 1% până la sfârşitul lui 2025.
„Activitatea economică a fost moderată, în timp ce inflaţia a crescut semnificativ recent din cauze temporare. Creşterea PIB real a încetinit la 0,8% în 2024, deoarece consumul privat robust, pe fondul creşterii salariale, a fost compensat de o contracţie continuă a investiţiilor. Tendinţa de creştere a rămas scăzută în prima parte a anului 2025, dată fiind incertitudinea semnificativă care a afectat încrederea economică”, se arată în raport.
Inflaţia a rămas ridicată, subliniază FMI, citând datele din iulie. Între timp, inflația a crescut și mai mult, conform datelor publicate de instituţia naţională de statistică pentru luna august, ajungând la 9,9%.
„Activitatea economică a fost moderată, iar inflaţia a crescut semnificativ, din cauze temporare. Creşterea PIB real a încetinit la 0,8% în 2024, odată cu scăderea investiţiilor pe fondul creşterii robuste a consumului privat. Dinamica creşterii economice a rămas slabă în prima jumătate a anului 2025, cauzată de incertitudini. Inflaţia de bază s-a menţinut ridicată, la 7,9% (an la an) în august, generată de persistenţa inflaţiei serviciilor cauzată de creşterea salarială robustă, dar încetinitoare. Inflația generală a crescut substantial la 9,9% (an la an), o dată cu eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și majorarea cotei de TVA.”
În privinţa deficitului bugetar, considerată cea mai importantă problemă a României, FMI afirmă că acesta a crescut şi reprezintă un risc pentru stabilitatea ţării.
„Deficitele bugetare au continuat să crească, amplificate de deteriorarea situației fiscale. Deficitul bugetar a atins 8,7% din PIB (pe baza numerarului) în 2024, cauzat de crescut ale cheltuielilor cu pensiile, salariile publice şi investiţiile publice din buget. În pofida măsurilor luate, deficitul bugetar a persistat până la jumătatea anului 2025, alimentat de cheltuielile curente.”, spun specialiştii FMI.
Relaţia României cu FMI
România a devenit membră FMI la 15 decembrie 1972, iar primele acorduri Stand-By au fost semnate în 1975 şi 1977. Cel mai important acord din perioada socialistă a fost cel din 1981, de 1,1 miliarde de dolari.
În timpul crizei financiare din 2009-2010, România a beneficiat de un pachet de asistenţă financiară UE-FMI-BM de aproximativ 20 de miliarde de euro. Componenta FMI (aprobată pe 4 mai 2009) a fost de 11,443 miliarde DST (aproximativ 12,9 miliarde de euro la acel moment), cu 4,37 miliarde DST disponibile imediat.
