Agenția Moody’s a menținut ratingul României, evitând astfel o potențială retrogradare la „nerecomandat pentru investiții”. Această veste este pozitivă, întrucât persistă riscul unei degradări a evaluării.
Moody’s justifică decizia prin îmbunătățirea previziunilor fiscale. Cele două pachete de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar au contribuit la această evoluție pozitivă.
Impactul acestor decizii asupra bugetului țării depășește 3% din PIB în perioada 2025-2026. Principalii factori sunt majorarea TVA și menținerea înghețării pensiilor și salariilor bugetare pe termen scurt. 
Există și riscuri care pot periclita consolidarea fiscală. Acestea includ menținerea susținerii politice a măsurilor, disciplina bugetară și efectele măsurilor fiscale asupra creșterii economice.
Un alt risc este implicarea redusă a SUA în securitatea europeană, care ar putea genera creșteri neprevăzute de cheltuieli bugetare, afectând planul de consolidare fiscală.
Avansarea în rating ar necesita o schimbare a perspectivei de la negativă la stabilă, condiționată de respectarea programului de reducere a deficitului bugetar. În schimb, retrogradează ratingul la categoria „junk” dacă indicatorii economici nu ating previziunile actuale.
Evaluarea FMI
FMI a publicat recentele concluzii ale misiunii sale de evaluare. Atitudinea FMI este similară cu cea a agenției de rating, apreciind pachetele de măsuri fiscale ca esențiale pentru reducerea deficitului.
Instituția financiară subliniază că BNR poate reduce dobânzile de politică monetară doar după o scădere semnificativă a inflației.
Prognoza de creștere economică este moderată, la 1% în acest an și 1,4% în 2026. FMI recunoaște că consolidarea fiscală va conduce la o încetinire a consumului, dar aceasta poate fi compensată prin stimulări ale investițiilor din fondurile europene.
Printre riscuri, FMI menționează, similar cu Moody’s, riscul de a nu atinge ținta de reducere a deficitului bugetar, care ar putea declanșa retrogradarea ratingului țării.
Alte riscuri identificate sunt barierele comerciale, încetinirea creșterii economice a partenerilor, incertitudinile geopolitice și impactul lor asupra investițiilor străine.
FMI accentuează necesitatea atingerii țintei de deficit bugetar de 3% din PIB și menținerea datoriei publice sub 60% din PIB, în special în următorii patru ani, prin reducerea deficitului bugetar cu 0,67% din PIB anual.
În final, cifrele și previziunile financiare independente nu iau în considerare așteptările populației. Recuperarea economică depinde de reducerea deficitului bugetar.
