Petrișor Peiu declară că măsurile ordonanței privind reducerea cheltuielilor și majorarea taxelor nu au efectul scontat, afectând sectoare esențiale ale economiei. Acesta critică nerespectarea prevederilor respective.
Peiu: Reducerea deficitului bugetar, o țintă ratată
„În ciuda creșterii veniturilor, statul își mărește semnificativ cheltuielile. Inflația, după luna august, depășește de două ori prognozele inițiale. Statul a înregistrat venituri suplimentare de 2% din PIB, rezultate din măsuri precum eliminarea facilităților fiscale pentru salariații din sectoare precum IT, construcții, agricultură și industria alimentară, reducerea plafonului pentru impozitul pe cifra de afaceri la microîntreprinderi, majorarea impozitului pe dividende și modificarea cotelor TVA. (…) În mod ideal, deficitul bugetar trebuia redus cu 2% din PIB. Cu toate acestea, după șapte luni, deficitul bugetar este identic cu anul trecut, înregistrând un plus de 5 miliarde de lei în termeni nominali”, a declarat Petrișor Peiu.
Înghețarea salariilor, o soluție neaplicată
Senatorul AUR susține că neaplicarea înghețării salariilor din sectorul public constituie o cauză majoră a deficitului bugetar. „Guvernul nu a respectat înghețarea anvelopei salariale din sectorul public. Această măsură simplă putea contribui semnificativ la reducerea deficitului bugetar, conform prevederilor legale.” 
Peiu critică tergiversarea rectificării bugetare de către Guvern, considerând-o o tactică de evitare a expunerii publice a situației reale.
„Guvernul evită rectificarea bugetară, întrucât aceasta ar prezenta adevărata situație. Ca urmare, dobânzile la care se împrumută România sunt cu 0,75 puncte procentuale mai mari decât în anul trecut.”, a afirmat liderul senatorilor AUR.
Senatorul AUR subliniază neîndeplinirea promisiunilor de guvernare privind bugetul pentru anul 2025.
„Prognoza de creștere a PIB-ului pentru primul trimestru este semnificativ sub estimare, la 48%, în condițiile unei inflații duble față de prognoză. Creșterea economică nu va atinge ținta de 2,5%. Prognoza oficială pentru primul trimestru indică o creștere de 1,4%. Rata inflației la începutul anului a fost de 8,1%, iar rata anuală anualizată este de 9.9%.”, a explicat senatorul AUR.
Cheltuielile în creștere, venituri insuficiente
Peiu explică cum, în ciuda creșterii veniturilor bugetare cu 39 de miliarde de lei (cu o contribuție semnificativă din partea încasărilor CAS și CASA), cheltuielile statului au crescut cu 44,6 miliarde de lei.
„De unde provin aceste cheltuieli suplimentare? 10 miliarde lei pentru dobânzi, 18,8 miliarde pentru asistență socială, 7,3 miliarde pentru personal. Aceste cifre reprezintă datele pentru primele șapte luni ale anului. Cheltuielile cu personalul vor depăși anul trecut cu 12-13 miliarde de lei, la care se adaugă 32 de miliarde de lei creștere din anul trecut. Această creștere semnificativă a cheltuielilor cu personalul, în contradicție cu înghețarea stabilită, se ridică la 2,4% din PIB”, a subliniat Petrișor Peiu.
Liderul grupului de la Senat a atras atenția asupra neprecizării noii ținte a deficitului: „Ministrul de Finanțe a anunțat o nouă țintă pentru deficit, peste 8% din PIB, dar nu a specificat valoarea exactă.”
Datoria publică, o problemă mai gravă decât deficitul
Petrișor Peiu subliniază că prognoza FMI pentru creșterea economică, de 1%, este puțin probabilă. Datoria publică crește într-un ritm mai rapid decât deficitul bugetar din cauza dobânzilor ridicate.
„Refinanțarea datoriei ne costă foarte mult, deoarece datoria publică crește mai rapid decât deficitul bugetar. Motivul? România plătește dobânzi mai mari decât împrumuturile. Deficitul bugetar la 7 luni de la începutul anului a fost de 76 de miliarde de lei, pe primele 5 luni fiind de 70. Anul acesta, deficitul bugetar crește cu 10-15 miliarde de lei pe lună. Astfel, creșterea datoriei este mult mai rapidă decât creșterea deficitului bugetar.”, a declarat senatorul.
Liderul grupului AUR de la Senat a spus că Guvernul ar trebui să respecte legea responsabilității fiscal-bugetare (69/2010), menționând articolul 13, pentru a reduce deficitul bugetar.
„Dacă Guvernul ar fi respectat legea responsabilității fiscal-bugetare din anul trecut, deficitul ar fi fost cu 32 de miliarde de lei mai mic. Anul acesta, cu 44-45 de miliarde de lei mai mic, luând în calcul creșterea cheltuielilor cu personalul. Respectarea legii si înghețarea cheltuielilor bugetare, fără concedieri sau decizii drastic majoră, ar fi condus la un deficit cu 2% din PIB mai mic, fără a lua în considerare reducerea veniturilor.”, a concluzionat Peiu.
