În Franța, s-a declanșat un adevărat conflict pe tema așa-numitei „taxe Zucman”. Este vorba despre o propunere legislativă, inspirată de economistul Gabriel Zucman, care prevede o impozitare a marilor averi. Proiectul de lege, aprobat în februarie curent de Adunarea Națională și respins în iunie de Senat, are scopul de a taxa cu 2% anual activele financiare depășind pragul de 100 de milioane de euro. Conform datelor experților, există circa 1.800 de posesori de averi peste această limită care ar fi afectați de taxa respectivă.
Inițiativa legislativă provine de la partidul ecologist, iar experții estimează posibilitatea reintroducerii sale în dezbaterea parlamentară odată cu elaborarea proiectului bugetar pentru anul viitor. Reprezentanții organizațiilor civice susțin că există un sprijin popular considerabil pentru impozitarea marilor averi și exercită presiuni asupra clasei politice pentru a promova această legislație.
Ideea unei taxe pe averi substanțiale nu este străină nici guvernului, însă se diferențiază de varianta Zucman. Diferența constă în extinderea bazei de impozitare, incluzând și activele profesionale, coborând pragul la două milioane de euro și o cotă impozabilă de 0,5%, de patru ori mai mică decât propunerea ecologistilor. 
Propunerea lui Zucman este criticată vehement de oamenii de afaceri francezi. De exemplu, Bernard Arnault, proprietarul LVMH și unul dintre cei mai bogați oameni din lume, a calificat proiectul drept un atac asupra economiei franceze. Arnault a declarat pentru publicația britanică Sunday Times că propunerea lui Zucman „reflectă dorința acestuia de a distruge economia franceză”. A aflat că economistul este un activist de extremă stânga care își utilizează expertiza pentru a-și promova ideologia, scopul fiind distrugerea economiei libérale.
În replică, Arnault a reamintit că este unul dintre cei mai mari contribuabili din Franța și plătește taxe considerabile prin intermediul companiilor pe care le conduce. Economista s-a apărat public și s-a generat un schimb de replici și între politicieni.
Guvernul francez a analizat cu atenție implicațiile potențiale ale taxării marilor averi. Se prevede riscul relocarea fiscală sau vânzarea unor active de către acționari, lucru ce ar putea vulnerabiliza firmele franceze la preluări străine.
Dezbaterile au evidențiat și cazul unui startup francez de succes în domeniul inteligenței artificiale, Mistral. Conform variantă Zucman, fondatorii ar fi obligați să plătească anual 60 de milioane de euro, ceea ce ar impune vânzarea unor acțiuni pentru finanțarea taxei.
Criticile nu se limitează la Arnault. Nicolas Dufourcq, lider la banca de investiții BPI, consideră propunerea „comunistă și absurdă”, argumentând că statul ar putea prelua 20% din capitalul unei companii mari în 10 ani. A evidențiat o potențială ostilitate față de bogați.
Președintele Medef, cea mai importantă organizație patronală din Franța, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creşterea fiscalităţii. În România a planat şi ea o temă de impozitare mai strictă a marilor averi. Dar, spune o vorbă că impozitarea este „arta de a jumuli o gaină fără s-o laşi s-o ţipe”. În Franța, situatia este complicată.
