Germania se pregătește de elaborarea bugetului pentru anul următor. Cheltuielile cu investițiile şi împrumuturile vor crește, în speranța guvernului federal de a obține o dezvoltare economică mai robustă decât previziunile actuale.
Proiectul legislativ prevede o majorare a cheltuielilor bugetare la 520,5 miliarde euro, cu 3,6% mai mult decât în acest an. Creșterea cea mai semnificativă se va observa la cheltuielile pentru apărare, care vor atinge un nivel record de 108 miliarde euro, inclusiv fondurile speciale pentru Bundeswehr.
O parte importantă a cheltuielilor bugetare este destinată sectorului social, inclusiv pensii şi asistenţă medicală, totalizând 200 miliarde euro. Analizele evidențiază alocaţii sporite pentru investiţii şi un risc de creştere a datoriei publice. 
Ministrul finanțelor a prezentat, de asemenea, următoarele cifre. Investițiile vor primi 126,7 miliarde euro, cu 10 miliarde mai mult decât anul curent, pentru dezvoltarea drumurilor, podurilor, grădinițelor, școlilor și spitalelor. Totodată, guvernul va aloca 35 de miliarde euro pentru infrastructura de transport în anul viitor și, în total, până în 2029, se vor investi 166 miliarde euro.
Specialiştii germani se întreabă, însă, care va fi impactul acestor alocaţii suplimentare asupra datoriei publice. În prezent, datoria publică a Germaniei reprezintă 63% din PIB, un nivel considerat rezonabil pentru standardele europene. Însă, în anul viitor, guvernul va finanţa prin împrumuturi cheltuieli în valoare de 90 miliarde euro. Adăugând cheltuielile din fondul destinat infrastructurii, suma împrumutată va ajunge la 174 miliarde euro.
Curtea de Conturi germană avertizează asupra unui risc de intrare într-o spirala a datoriilor. Un raport al instituției subliniază îngrijorarea că un stat care împrumută un euro din trei pentru cheltuieli este departe de o gestionare financiară sustenabilă.
Economiştii critică guvernul pentru utilizarea separată a fondului de infrastructură pentru finanţarea unor proiecte. Au existat voci care au solicitat ca investițiile să primească alocații de cel puțin 10% din totalul bugetului, tocmai pentru a evita transferul de resurse de la bugetul general către fonduri speciale.
În final, experții de la Institutul pentru Economia Germană au remarcat că multe din sumele alocate de Fondul pentru infrastructură nu pot fi considerate investiții propriu-zise.
Investițiile pentru infrastructura majoră sunt finanțate din fond special. Același model a fost utilizat și pentru cheltuielile de sănătate de 6 miliarde euro realizate din resurse extrabugetare speciale.
Un aspect relevant este faptul că, în trecut, anumite țări au avut un sistem de bugetare care utiliza fonduri speciale, dar care a fost ulterior abandonat din cauza lipsei de transparență.
Important de menționat este că proiectul de lege pentru anul 2026 este deja pregătit pentru dezbaterea parlamentară, demonstrând o bună planificare financiară.
OECD a publicat o prognoză recentă, constatând o rată vamală medie ridicată pentru importurile în SUA, la 19,5%, cel mai mare nivel din 1933, potrivit raportului.
Economia globală a demonstrat o rezistență surprinzătoare la provocările economice, cu o prognoză estimativă de 3,2% pentru rata de creştere în acest an, o cifră ușor mai mică decât 3,3% din 2024.
Prognoza OECD evidențiază o reducere a ratei inflației în Germania la 2,1% anul viitor, dar prezice o creștere economică modestă de numai 0,3% în acest an. Posibile efecte pozitive ale investițiilor suplimentare asupra ratei de creștere economică sunt așteptate pentru anul viitor.
