România și Comisia Europeană au convenit asupra nivelului deficitului bugetar pentru acest an. Valoarea este apropiată de cea din anul precedent. Esențial este ca guvernul să respecte acest angajament financiar.
Comisia Europeană a demonstrat o flexibilitate remarcabilă față de România în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar. Premierul Ilie Bolojan a anunțat la începutul săptămânii, după discuții la Bruxelles cu oficialii europeni, că ţinta deficitului bugetar din acest an va fi de 8,4% din PIB.
Această concesie este importantă pentru România, având în vedere modificările repetate ale țintelor deficitului bugetar de la începutul anului trecut. De exemplu, în iulie a.c., la ședința Ecofin, s-a acordat o relaxare de la 7% la 7,7% din PIB, cu toate că bugetul național din acest an a fost adoptat iniţial cu un deficit de 7% din PIB. 
Între lunile iulie și septembrie a.c., România a convins Comisia Europeană să accepte o țintă de 8,4% din PIB pentru acest an.
Este pertinent să menționăm că o problemă majoră pentru acest an a fost deficitul de anul trecut, care a atins valori semnificativ mai mari decât cele preconizate, înregistrând 8,65% (conform standardelor cash) și 9,3% din PIB (conform variantei ESA).
În esență, deviația semnificativă de la ținta bugetară din anul trecut a complicat atingerea cifrei propuse pentru anul curent. Reducând deficitul de la 7,9% din PIB în 2024 la 7% anul acesta, sau de la 8,65% la 7%, sunt situații semnificativ diferite.
Cu toate acestea, este important de subliniat că guvernul actual va reduce foarte puţin deficitul de la 8,65% (în anul precedent) la 8,4% din PIB. În termeni nominali, deficitul bugetar pentru acest an va fi mai mare decât cel din anul precedent, adică 159 miliarde lei (conform declarației premierului), față de 152,7 miliarde lei în 2024. Reducerea deficitului în 2025 este modestă, dar poate fi justificată prin implementarea pachetelor de ajustare bugetară în a doua parte a anului.
Este de aşteptat ca reducerea deficitului conform standardului cash (9,3% în 2024) să fie observată probabil doar la începutul anului viitor. Reducerea acestuia presupune, în mod evident, plata datoriilor statului rămase din anul precedent și evitarea întârzierilor la noile plăți.
Poate că nivelul deficitului bugetar convenit cu Comisia Europeană este un punct focal. Important este pentru că direcţionează măsurile de reducere a deficitului și pentru restaurarea încrederii finanțatorilor internaționali și a agențiilor de rating.
În plus, sunt două observaţiile de făcut. Primul este anunțul premierului privind creșterea cheltuielilor cu dobânzile. Acest aspect era anticipat, având în vedere scadențele ratelor aferente împrumuturilor luate cu 5, 7 sau 10 ani în urmă.
Al doilea se referă la concentrarea investițiilor pe fondurile europene. Deși procentul din PIB alocat investițiilor, de 7,8%, pare pozitiv, este necesară atingerea efectelor antrenante în economie și contribuţia la creșterea economică.
Este important să observăm dacă flexibilitatea în ceea ce privește deficitul bugetar va implementa reduceri la cheltuielile publice și va conduce la restructurarea administrațiilor locală și centrală. Premierul afirmă o reducere de două miliarde de lei în cheltuielile administrative locale, însă până în prezent nu au existat semne concrete care să susțină o reformă administrativă profundă.
