Creșterea prețurilor mărește încasările la bugetul de stat.
Creșterea prețurilor, cunoscută și sub denumirea de inflație, reprezintă o taxă ascunsă. Orice majorare de prețuri conduce automat la o creștere a cotei de TVA. Guvernul beneficiază direct de aceste majorări, încasând mai mult TVA. TVA este taxa principală pentru bugetul statului.
Inflația a ajuns la aproape 10% în august 2025, comparativ cu aceeași lună a anului precedent. 
Veniturile fiscale ale statului român din 2024 au fost de 292 miliarde lei, dintre care încasările de TVA au constituit 120 miliarde lei. Practic, guvernul a obținut 41% din totalul veniturilor din alte taxe și impozite – accize, impozit pe venit, pe profit și taxe pe proprietate.
Creșterea inflației la 10% contribuie la sporirea încasărilor guvernului din TVA.
Fiecare leu suplimentar în bugetul de stat este important, având în vedere provocarea pe care guvernul o întâmpină în a închide bugetul cu un deficit de 8,3% din PIB, conform acordului cu Comisia Europeană. Obiectivul de 3% din PIB, stabilit prin tratatele de aderare la Uniunea Europeană, pare acum imposibil de atins.
Cum influentează creșterea prețurilor bugetul statului
Un exemplu: un produs de 100 de lei. O creștere a prețului cu 10%, adică inflație de 10%, duce la un preț de 110 lei. TVA-ul de 21 de lei la 100 de lei devine 23 de lei la 110 lei. Diferența de 2 lei pare mică la un preț de 110 lei, dar la scară mare, de exemplu la 100 miliarde de lei în vânzări, reprezintă un volum important.
În 2024, totalul vânzărilor din România este estimat la 600 miliarde lei. Având în vedere doar inflația prețurilor de consum, o majorare de 10% a prețurilor din august 2025 ar genera o creștere a încasărilor la buget de 10-12 miliarde de lei pentru întregul an 2025.
Prin urmare, guvernul ar putea obține un surplus de 10 miliarde de lei la buget în 12 luni, adică 2 miliarde de euro, echivalentul a 0,5% din PIB, doar din creșterea prețurilor.
”Prognoza de inflație? Previziunile noastre sugerează un vârf al inflației în septembrie, urmată de revenire spre finalul anului viitor. Inflația pentru decembrie 2025 este estimată la 8,8% sau posibil la 9%,” a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. ”Efectele măsurilor fiscale asupra inflației se estompează după patru trimestre.”
În esență, guvernatorul BNR avertizează că prețurile vor continua să crească, iar efectele măsurilor fiscale în privința inflației se vor simți peste un an.
Guvernul și inflația: o relație paradoxală
Experții financiari consideră că creșterea prețurilor din august a fost influențată de majorările de TVA, însă nu s-a atins încă punctul maxim al inflației.
”Presiunile asupra prețurilor au crescut în august, cu inflația ajungând la 9,9% (7,8% în iulie), depășind prognozele de 9,8% și consensul pieței de 9,4%. Impactul majorării TVA este evident. Presiunea asupra inflației în sectorul serviciilor a fost semnificativă. Estimăm un indice al prețurilor de consum de 9,6% la finalul anului,” a notat un analist ING.
Economiștii Erste, proprietarul BCR, au observat, de asemenea, influența majorării TVA asupra inflației.
”Un factor crucial al inflației a fost creșterea atât a TVA cât și a accizelor și gradul în care acestea au fost transmise consumatorilor. Datele sugerează o transmitere a creșterii TVA mai importantă decât era anticipat, de 80-90% față de estimările noastre anterioare de 60-70%,” au argumentat analiștii Erste.
Nu se cunoaște cu exactitate nivelul și timpul de diminuare a inflației. Pentru populație, inflația înseamnă scăderea puterii de cumpărare. Pentru guvern, însă, majorarea prețurilor generează venituri suplimentare la bugetul de stat.
