Rusia își reconsolidază rețeaua de spioni în Europa după pierderea a peste 700 de agenți
Serviciul de Informații Externe al Ucrainei anunță că rețeaua de spioni ruși din Europa a suferit pierderi semnificative de la declanșarea invaziei generale a Ucrainei, în februarie 2022.
Volodimir Zelenski: Trump a afirmat că Putin mă detestă
Volodimir Zelenski a declarat, după întâlnirea de vineri cu președintele american Donald Trump, că i-ar fi fost spus că liderul rus Vladimir Putin „îl disprețește”
Orban afirmă că Budapesta oferă o oportunitate pentru pacea în Ucraina
Viktor Orban a menționat următoarea întâlnire dintre președintele Statelor Unite, Donald Trump, și liderul rus Vladimir Putin, programată să aibă loc în Budapesta. 
Liderii europeni insistă asupra unui plan de pace pentru Ucraina, după întâlnirile dezamăgitoare de la Washington
După discuțiile de înalt nivel dintre oficialii ucraineni și americani desfășurate săptămâna aceasta la Washington, liderii europeni își reînnoiesc apelurile pentru un plan de pace care să pună capăt invaziei ruse, în contextul unei posibile schimbări a sprijinului SUA pentru Kiev.
„După întâlnirea cu președintele (Donald) Trump, am coordonat și vom urmări pașii următori. Ceea ce are nevoie Ucraina în prezent este un plan de pace”, a comunicat Merz pe X.
Merz a mai menționat că întâlnirea nu a decurs conform așteptărilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, conform publicației germane n-tv.
AIEA confirmă că se realizează reparații la centrala nucleară din Zaporijia, odată cu stabilirea zonelor de armistițiu
Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a declarat că „ambele părți au colaborat constructiv” cu agenția pentru a permite implementarea planului de reparații.
Restaurarea energiei la Centrala nucleară Zaporojie a început sub supravegherea AIEA
Lucrările de repornire a alimentării cu electricitate la Centrala nucleară Zaporojie, aflată sub control rus, au debutat după patru săptămâni de la deconectarea completă de la rețeaua electrică ucraineană.
Kremlinul menține o retorică ambivalentă, combinând oferte economice cu amenințări militare implicite, în paralel încercând să normalizeze relațiile cu SUA și să limiteze sprijinul Washingtonului pentru Ucraina, conform Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
În zilele de 16-17 octombrie, Kirill Dmitriev, directorul Fondului Rus de Investiții Directe (RDIF) și negociator principal al Kremlinului, a publicat mesaje pe platforma X promovând ideea unui proiect economic comun între SUA și Rusia.
Experții consideră că această inițiativă are scopul de a convinge administrația președintelui Donald Trump că normalizarea relațiilor bilaterale ar aduce beneficii economice și politice, evitând astfel negocierile de pace cu Ucraina.
Analizele indică faptul că Dmitriev acționează ca un „agent de persuasiune” pentru Kremlin, pentru a întări legăturile cu administrația Trump, promovând ideea unei cooperări economice ca alternativă la negocierile de pace privind Ucraina.
Raportul mai arată că vineri, Serghei Narîșkin, directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), a declarat că furnizarea de rachete Tomahawk către Ucraina ar fi un „gest ostil”, ce amenință securitatea mondială.
Experții ISW concluzionează că, în mod constant, Kremlinul menține o strategie duală, folosind amenințări voalate și retorică nucleară, precum și oferind stimulente economice pentru a descuraja sprijinul occidental pentru Ucraina.
Finlanda reafirmă că Crimeea nu va fi niciodată acceptată ca parte a Rusiei
Președintele Finlandei a declarat, într-un interviu pentru BBC, că doar „Donald Trump are puterea” de a-l determina pe Vladimir Putin să participe la negocieri privind conflictul din Ucraina.
El a subliniat că Finlanda nu va recunoaște niciodată Crimeea, nici regiunile Donețk și Lugansk, ca teritorii rusești.
„Deciziile asupra teritoriilor aparțin ucrainenilor înșiși”, a afirmat el.
Un deces și 11 persoane rănite în urma atacurilor rusești din ultimele 24 de ore în Ucraina
Atacurile rusești din ultimele 24 de ore asupra teritoriului ucrainean s-au soldat cu un deces și rănirea a cel puțin 11 persoane, au anunțat autoritățile regionale.
Potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, Rusia a lansat peste noapte 136 de drone, toate fiind interceptate. De asemenea, Moscova a tras trei rachete ghidate antiaeriene de tip S-300 din regiunea Kursk, vizând nordul, sudul, estul și centrul Ucrainei.
În Harkov, un bărbat de 58 de ani a fost ucis, iar o femeie de 83 de ani a fost rănită în urma unui atac. În total, forțele ruse au lovit 12 localități din regiune, folosind 23 de drone, conform guvernatorului Oleh Syniehubov.
În Herson, o femeie de 20 de ani se află în stare gravă după ce mașina sa a fost atacată cu un dispozitiv exploziv lansat de o dronă. Conform guvernatorului Oleksandr Prokudin, bombardamentele rusești au avariat șase blocuri de locuințe, 11 case, o clădire administrativă, o instituție educațională, un autobuz și mai multe vehicule. Trei persoane au fost rănite.
În Zaporojie, o persoană a fost rănită în urma unui atac cu dronă, a declarat guvernatorul Ivan Fedorov.
Cinci indivizi au fost răniți în Sumî, conform administrației regionale.
În Dnipropetrovsk, atacurile cu drone au afectat o unitate medicală, o fermă, o seră și un autovehicul. Orașul Nikopol a fost, de asemenea, ținta armei ruse în ultimele 24 de ore.
Kievul afirmă că armata rusă a pierdut peste 1.150 de soldați în ultimele 24 de ore
Rusia a înregistrat peste 1.129.000 de militari uciși sau răniți în Ucraina de la începutul invaziei pe scară largă din 24 februarie 2022, conform unui raport al Statului Major al Forțelor Armate din Ucraina, citat de Ukrinform.
În ultimele 24 de ore, armata ucraineană estimează pierderea a aproximativ 1.150 de soldați ruși, uciși sau răniți.
În total, forțele ruse au pierdut 11.267 de tancuri, 23.396 de vehicule blindate, 33.789 de sisteme de artilerie, 1.522 de lansatoare multiple de rachete, 1.228 de sisteme antiaeriene, 428 de aeronave, 346 de elicoptere, 71.523 de drone tactice, 3.864 de rachete de croazieră, 28 de nave, un submarin, 64.672 de vehicule și camioane de combustibil și 3.973 de echipamente speciale.
Zelenski, după întâlnirea cu Trump: Primul pas trebuie să fie încetarea focului
Ucraina va beneficia în 2026 de o finanțare de 165 de milioane de euro din partea Coaliției pentru Capacități de Deminare
În 2026, Coaliția pentru Capacități de Deminare plănuiește să aloce cel puțin 165 de milioane de euro pentru sprijinirea Ukraniei cu echipamente și utilaje pentru operațiuni de dezminare, a anunțat Ministerul ucrainean al Apărării, citat de Ukrinform.
Potrivit sursei, aceste acorduri preliminare au fost prezentate de Rolandas Kiškis, coordonatorul coaliției și reprezentant al Ministerului Apărării din Lituania, în timpul unei vizite oficiale în Ucraina.
În cadrul discuțiilor cu specialiștii din Ministerul Apărării și Forțele Armate din Ucraina, a fost analizat planul operațional pentru 2026 și implementarea strategiei coaliției.
Fondurile vor fi utilizate pentru achiziția de vehicule de deminare, truse pentru dezminare, sisteme de dezminare controlate de la distanță, vehicule teren, detectoare de metale, echipamente de vedere nocturnă, costume de protecție pentru geniști și echipamente anti-dronă.
Implementarea acestor măsuri va întări semnificativ capacitățile Ucrainei în domeniul deminării militare și civile, va accelera procesul de eliberare a terenurilor contaminate și va sprijini reluarea activităților economice în zonele afectate.
De asemenea, partenerii internaționali vor oferi resurse suplimentare pentru organizarea de cursuri specializate de deminare și pregătirea experților ucraineni conform standardelor NATO și IMAS (Standardele Internaționale pentru Acțiunea cu material exploziv).
Participanții la întâlnire au inclus reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe al Islandei și ai grupului de suport NATO în Ucraina.
Coaliția pentru Capacități de Deminare este formată din 23 de state, precum Ucraina, Belgia, Regatul Unit, Grecia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Islanda, Spania, Italia, Letonia, Lituania, Moldova, Germania, Polonia, Slovacia, Ungaria, Franța, Finlanda, Croația, Cehia, Suedia și Japonia.
Canada, Țările de Jos și Statele Unite participă ca observatori și parteneri ai inițiativei.
