Ruta cunoscută sub denumirea de Via Baltica va traversa o zonă limintrofă între Belarus și exclava rusă Kaliningrad, numită Suwalki Gap, fiind adesea identificată ca o potențială țintă în cazul unui atac al Rusiei asupra NATO.
Președintele polonez Karol Nawrocki și președintele lituanian Gitanas Nausėda, la ceremonia de inaugurare la granița dintre cele două țări, au afirmat că acest drum reprezintă cel mai semnificativ coridor pentru regiune și au accentuat importanța sa în strategia de apărare regională. Trupelor NATO li s-ar putea asigura o mobilitate mai rapidă în sprijinul statelor baltice prin intermediul Via Baltica.
„Acest tronson are un dublu scop: va susține dezvoltarea economică și va întări capacitățile de apărare ale zonei noastre”, a subliniat Nawrocki luni, conform agenției AP. 
Polonia și statele baltice înregistrează nivel maxim de alertă de la intrarea mai multor drone rusești pe teritoriul polonez și traversarea spațiului aerian estonian de către bombardiere rusești în luna septembrie.
Trasa Via Baltica, cu o lungime de 970 de kilometri, începe din Varșovia, Polonia, și traversează Lituania, Letonia și Estonia, unde se termină în Tallinn. Face parte din ruta europeană E67, care conectează Finlanda cu Cehia.
Autostrada A5, cu patru benzi, care leagă orașul Kaunas, al doilea ca mărime din Lituania, de Suwalki din Polonia, face, de asemenea, parte din Via Baltica.
Unele secțiuni ale Via Baltica, îndreptate spre nord, au încă doar două benzi și vor fi extinse ulterior, conform informațiilor de la Ministerul Transporturilor din Lituania.
Nausėda a menționat că această rută simbolizează „libertatea, prosperitatea și securitatea” și că „are un rol extrem de important din punct de vedere economic, comercial și logistic în Lituania, sprijinindu-ne conectarea cu piața europeană”.
