Cristian Socol, profesor universitar și absolvent al Facultății de Economie al Academiei de Studii Economice, a prezentat argumente în favoarea creșterii salariului minim în România în 2026, subliniind că blocarea acestuia ar putea duce la sărăcie în rândul a 838.429 de angajați români.
Socol afirmă, conform Mediafax, că nicio țară din Uniunea Europeană nu îngheață salariul minim în anul 2026.
„Blocarea creșterii salariului minim în România pentru anul 2026 echivalează cu acceptarea unui ciclu vicios al salariilor mici în rândul populației. Datele disponibile arată că în toate țările UE salariul minim va crește în 2026, iar România ar fi o excepție. 
Se pare că nu se mai respectă jaloanele deja atinse în PNRR, precum formula pentru asigurarea unui salariu minim decent, existând riscul declanșării procedurii de infringement împotriva României de către Comisia Europeană. Pare să prevaleze ideologia asupra raționamentelor în politica publică. Se pare că se implementează măsuri fără o analiză de impact bazată pe date precise. Se pare că povara austerității este suportată exclusiv de cei cu venituri mici, fără asigurarea unui echilibru social ce ar putea minimiza riscul de sărăcie în rândul angajaților români”,>consideră profesorul Cristian Socol.
De asemenea, profesorul universitar menționează și alte argumente bazate pe date statistice Eurostat:
- România are al patrulea salariu minim brut cel mai scăzut în euro din UE și o proporție dublă a angajaților cu venituri mici în totalul salariaților, comparativ cu media UE;
- Costul orar al forței de muncă (brut) în România a fost în 2024 de 12,5 euro, situându-se pe penultimul loc în UE, la 37% din media UE27;
- România înregistrează a patra cea mai ridicată rată a sărăciei în rândul celor activați în UE27;
- La productivitatea muncii pe oră lucrată, România se află la 74% din media UE27, având cel mai mare diferențial între productivitate și costul orar al muncii în comparație cu alte state membre;
- În ultimul an, productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România a crescut cu 6,4% (Q2 2025 față de Q2 2024), fiind a două cea mai mare creștere în UE, după Irlanda;
- De la 2015 până în Q2 2025, productivitatea reală a muncii a crescut cu 35%, reprezentând a doua cea mai mare rată de eficiență în UE27;
- Creșterea salariului minim trebuie să țină cont și de costul vieții pentru menținerea unui trai decent, estimat în 2024 la 10.450 lei pentru o familie formată din doi adulți și doi copii, conform studiului Fundației Friedrich Ebert Stiftung România;
- Mituri false susțin că dinamica pozitivă a salariului minim a condus la creșterea șomajului în rândul tinerilor sau în sectoarele HoReCa și Construcții.
Totodată, Cristian Socol evidențiază faptul că majorarea salariului minim la 4.590 lei, începând cu 1 ianuarie 2026, se înscrie într-un trend european, având în vedere creșterile semnificative în alte state, determinate de inflație și de dinamica productivității muncii, precum și de conformitatea cu directiva europeană privind salariile minime corecte.
„Multe state europene au atins sau vor atinge în maximum doi ani ținta ca salariul minim să reprezinte circa 50% din salariul mediu sau 60% din salariul median, conform recomandărilor UE”, afirmă el.
Evoluția salariului minim în principalele țări UE în ultimii 10 ani (2016-2025) și planurile pentru 2026.
Germania
A realizat o creștere istorică în octombrie 2022, majorând salariul minim de la 9,6 euro la 12 euro pe oră (+25%, de la 1.602 euro în decembrie 2021 la 1.997 euro în decembrie 2023). Această măsură a fost justificată explicit prin noua directivă a UE. În ultimii 10 ani, salariul minim a crescut cu 50%. Pentru 2026, Comisia pentru stabilirea salariului minim a propus o creștere la 13,9 euro de la 1 ianuarie, urmată de 14,6 euro în 2027, pentru a atinge 60% din salariul median național. Aceasta reprezintă o majorare de 8,4% față de nivelul actual, beneficiind peste 5 milioane de angajați germani, în special din sectorul serviciilor și comerț, pentru a recâștiga puterea de cumpărare după impactul inflației din 2022. Salariul minim brut va crește astfel de la 2.161 euro în prezent la 2.343 euro în 2026.
Franța
Are un mecanism automat de actualizare a salariului minim în funcție de inflație și creșterea salariului mediu. În ultimii 10 ani, salariul minim brut a crescut cu 23%. Pentru 2026, se preconizează continuarea indexării, estimându-se o valoare de 1.900 euro, în funcție de evoluția inflației. Franța păstrează astfel salariul minim la 60% din salariul median, unul dintre cele mai ridicate raporturi din UE. Chiar și în condiții de criză economică, șomajul a scăzut aproape de 7%. Pentru anul viitor, se preconizează ca salariul minim să ajungă de la 1.802 euro în 2025 la aproximativ 1.900 euro în 2026, o creștere de 5,4%.
Spania
Guvernul spaniol urmărește explicit atingerea unui salariu minim echivalent cu 60% din salariul mediu. După o majorare record de 22,2% în 2019, în ultimii patru ani salariul minim brut a crescut cu 25%, de la 1.108 euro în 2021 la 1.381 euro în 2025, reprezentând circa 50% din salariul mediu și 60% din median, în concordanță cu standardele europene. În ultimii 10 ani, salariul minim brut a cunoscut o creștere de 81%. Prognoza pentru 2026 indica o valoare în jurul a 1.430-1.450 euro, în funcție de evoluțiile politice și economice.
Polonia
A realizat creșteri accelerate în ultimii trei ani, cu majorări bianuale. În 2024, salariul minim a depășit 60% din salariul mediu. În ultimii 10 ani, salariul minim a crescut cu 164%, de la 350 euro în 2016 la peste 1.140 euro estimat pentru 2026. Pentru 2026, se preconizează un nivel de aproximativ 1.155 euro, dacă se va ajunge la un acord de creștere de 5%. Probabilitatea de a atinge această cifră este considerabilă, având în vedere evoluțiile recente.
Ungaria
A realizat creșteri accentuate ale salariului minim brut în ultimii ani, ajungând la 727 euro în prezent, dublând nivelul din 2016. În perioada 2016-2022 salariul a crescut cu 44%, iar în 2023-2025, cu încă 44%. Potrivit acordului pe 3 ani din 2024, salariul minim în euro ar urma să crească cu 10% în 2026, până la aprox. 800 euro.
Cehia
A adoptat recent un mecanism semi-automat, stabilind ca salariul minim să reprezinte 40-45% din salariul mediu. În ultimii 10 ani, salariul minim brut a crescut cu 131%, de la 365 euro în 2016 la 841 euro în prezent, iar pentru 2026 se estimează o valoare de 890 euro, cu o creștere de 5,8%. Sindicatele urmăresc o creștere la 935 euro, echivalent cu 50% din salariul mediu, în negocieri încă în derulare.
Slovacia
Aplică o formulă de legare a salariului minim de 57% din salariul mediu. În ultimii 10 ani, salariul brut a crescut cu 102%, ajungând la 816 euro în prezent. Pentru 2026, prin aplicarea formulei, nivelul estimat este de 857 euro, însă salariul minim stabilit în legislație este de 915 euro în 2026, în urma negocierilor cu sindicatele, reprezentând o creștere de 12,2% față de anul precedent.
Bulgaria
A consolidat pragul de 50% din salariul mediu ca referință legală pentru salariul minim, atingând această țintă în 2024. Circa 14% dintre angajați, adică 430.000 de persoane, primesc salariul minim în Bulgaria. În ultimii 10 ani, salariul brut în euro a crescut cu 156%. Sindicatele doresc menținerea formulei actuale, iar estimarea pentru 2026 indică un salariu minim de aproximativ 618 euro, cu o creștere de 12,2% față de anul precedent.
Lituania
A adoptat o formulă de legare a salariului minim de 50% din salariul mediu încă din 2018. În ultimii 10 ani, salariul brut a crescut cu 173%, de la 380 euro în 2016 la 1.038 euro în prezent, iar creșterea din ultimii 3 ani a fost de circa 42%. În 2026, se preconizează o creștere la 1.153 euro, echivalent cu Polonia, conform scenariilor actuale.
Ce concluzii rezultă din această analiză?
- 1. Toate statele UE care au implementat creșteri ale salariului minim în ultimii 10 ani au înregistrat creșteri semnificative, accelerând în perioada 2023-2025.
- 2. Măsurile adoptate în aceste țări urmăresc protejarea salariaților vulnerabili în fața inflației și conformarea cu standardele europene pentru salariul minim adecvat.
- 3. Experiența europeană din ultimii ani demonstrează că majorările substantiale ale salariului minim pot fi realizate fără efecte adverse semnificative, având beneficii sociale importante, susținând astfel raționamentul pentru creșterea propusă în România.
- 4. Chiar dacă unele state europene se confruntă cu criză bugetară sau datorii, acestea nu transferă în mod exclusiv povara asupra celor cu venituri mici și medii, situație diferită față de România în ultimii ani.
Foto: envato
Recomandarea expertului:
- Dinamica salariului minim continuă. Ministrul Adrian Câciu (PSD) susține creșterea salariului. Liderul Bolojan menționează că „în principiu” nu va avea loc majorare în 2026.
- Se discută dacă salariul minim va fi majorat sau nu. PSD pleda pentru creștere, în timp ce patronatele sunt împotrivă.
