Analiza a fost deja finalizată, iar ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a clarificat că aceasta se bazează pe datele ultimei recensământări și pe criteriile stabilite de legislația privind Planul de Amenajare a Teritoriului Național. Conform ministrului, aproape jumătate dintre municipalități și o mare parte dintre orașele din țară nu mai ating pragurile legale de populație.
„La Ministerul Dezvoltării am realizat o evaluare strict profesională, fără influențe politice, fundamentată pe Legea 351 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Național. Dintre cele 103 municipalități, 57 nu mai îndeplinesc criteriul de 40.000 de locuitori, iar din cele 216 orașe, 146 sunt sub limita de 10.000 de rezidenți”, a declarat ministrul vineri, la Sebeș, pentru Alba24.
Populația stabilește limitele maxime ale salariilor
O reîncadrare administrativă, corelată cu numărul real de locuitori – prin care unele municipalități pot fi reatribuite ca orașe, iar anumite orașe ca comune – influențează direct structurile organizatorice ale primăriilor și cuantumul salariilor, acolo unde acestea nu au fost deja ajustate conform populației actuale. 
Conform Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, indemnizațiile primarilor și viceprimarilor se calculează aplicând un coeficient stabilit în raport cu populația localității și salariul de bază minim brut pe economie. În același timp, salariile angajaților din aparatul administrativ al primarului nu pot depăși nivelul indemnizației viceprimarului, conform prevederilor legale în vigoare. Astfel, numărul de locuitori determină plafonul maxim al remunerațiilor.
În cazul unei reîncadrări administrative – precum trecerea unui municipiu în categoria orașe – salariile și remunerațiile personalului din aparatul administrativ se ajustează conform noii categorii de localitate, în limita maximelor stabilite de lege, dacă primăria nu a actualizat anterior salariile în funcție de populația reală. De asemenea, unele localități, în urma creșterii demografice, pot fi promovate la rangul de oraș sau municipiu, având efect invers.
Evaluarea, bazată pe recensământ
De asemenea, reîncadrarea are impact și asupra plafonului de posturi din aparatul de specialitate al primarului, întrucât normativul de personal se stabilește în funcție de populația ușuela administrativ-teritorială, conform prevederilor Codului administrativ și actelor subsecvente.
Cseke Attila a subliniat că, în prezent, evaluarea se realizează „strict din punct de vedere tehnic, fără a lua în considerare alt criteriu, bazându-se pe datele din Recensământul Populației”.
Totodată, oficialul a recunoscut existența „unei diferențe semnificative între statutul administrativ actual și realitatea demografică reflectată în datele oficiale”.
Schimbarea rangului localităților se realizează exclusiv prin lege
Trecerea unei localități la un statut superior se face doar la inițiativa autorităților locale, conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național. Procedura include adoptarea unei hotărâri a consiliului local, organizarea unui referendum pentru consultarea populației, transmiterea solicitării către Guvern, care analizează conformitatea cu criteriile legale (număr de locuitori, infrastructură, servicii publice, dezvoltare economică etc.), și adoptarea unei legi speciale de către Parlament pentru aprobare.
Retrogradarea unei localități la un rang inferior se poate face dacă aceasta nu mai îndeplinește criteriile legale, printre care și populația. Deși legea nu prevede un mecanism automat pentru schimbarea rangului, Ministerul Dezvoltării monitorizează periodic indicatorii locali (număr de rezidenți, infrastructură, dotări etc.) și poate propune inițierea unei legi de reclasificare dacă se constată nerespectarea condițiilor legale.
Decizii cu impact politic și economic
Constatările ministrului Cseke Attila indică faptul că un număr semnificativ de orașe și municipii nu mai respectă de mult timp criteriile demografice minime stabilite de lege, însă nu au fost inițiate demersuri legislative de reclasificare.
Motivele principale sunt politice, dar și economice. Retrogradarea unui oraș în categoria comunei, de exemplu, este o decizie delicată, percepută ca o pierdere de statut, iar reducerea rangului urban poate afecta accesul la programe de finanțare ale Guvernului sau Uniunii Europene.
