Deputatul Andrei Gușă a transmis o scrisoare deschisă către președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan și liderii coaliției de guvernare, solicitând explicații privind numărul ridicat de mandate de supraveghere de securitate națională emise după alegerile prezidențiale din 2024.
2.843 de mandate de securitate națională emise după primul tur al alegerilor prezidențiale
Conform informațiilor dezvăluite de Gușă, în intervalul dintre primul tur al alegerilor, unde finaliști au fost Călin Georgescu și Elena Lasconi, și momentul trimiterii în judecată a dosarului privind „amenințarea ordinii constituționale”, au fost emise 2.843 de mandate de securitate națională la București.
„Zeci de mii de români au fost urmăriți în detaliu și li s-au restrâns drepturile și libertățile fundamentale prin cea mai invazivă metodă de supraveghere. Nicio solicitare nu a fost refuzată de Parchet sau de Înalta Curte”, a citat deputatul dintr-o investigație realizată de jurnalista Sorina Matei. 
Gușă avertizează că un singur mandat poate include, conform legislației, cel puțin 20 de persoane, ceea ce ar însemna că peste 56.000 de cetățeni au fost monitorizați. Costurile estimate pentru aceste acțiuni depășesc 110 milioane de euro, ajungând până la un miliard de euro.
„Dacă pentru supravegherea unor persoane nevinovate se cheltuiesc sute de milioane de euro din surse opace, de ce nu se aplică austeritatea și în acest caz?”, se întreabă Gușă, criticând lipsa transparenței și a controlului parlamentar asupra activităților serviciilor de informații.
Comparativ cu Statele Unite
El a comparat situația cu cea din Statele Unite, unde, deși populația este de 18 ori mai mare, în 2024 s-ar fi emis de opt ori mai puține mandate de supraveghere pentru motive de securitate națională.
„Domnule președinte, vă simțiți confortabil să conduceți o țară în care peste 56.000 de cetățeni sunt urmăriți fără a fi clar motivul?”, a întrebat deputatul, adăugând că unele mandate ar fi fost prelungite și în mandatul actualului președinte.
În încheiere, Gușă a solicitat public „stoparea practicilor de poliție politică” și „extinderea austerității și asupra aparatului de securitate al statului”, nu doar asupra cetățenilor.
Potrivit gandul.ro, 2.843 de mandate de supraveghere de securitate națională au fost emise la București din ziua primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, în care finaliști au fost Călin Georgescu și Elena Lasconi, până în ziua în care a fost trimis în judecată dosarul în care, conform Parchetului General, s-ar fi pus în pericol ordinea constituțională a țării.
Mii de români au fost urmăriți pas cu pas și le-au fost restrânse drepturile și libertățile fundamentale prin cea mai invazivă metodă de supraveghere. În ultimii trei ani, cifrele oferite de Înalta Curte de Justiție și Libertăți sunt și mai alarmante: au fost emise 8.603 mandate de supraveghere de judecători specializați ai ÎCCJ, în perioadele de mandat ale fostei șefe a Curții Supreme, Corina Corbu, precum și în ultimii doi ani de mandat ai lui Klaus Iohannis, interimatul lui Ilie Bolojan și începutul mandatului actual al lui Nicușor Dan.
