Bolojan a subliniat că este conștient de faptul că persoanele cu venituri mici resimt cel mai tare creșterea costului vieții. Totodată, o eventuală majorare a salariului minim brut în 2026 va induce o serie de creșteri în lanț pentru multe salarii, având în vedere că asupra salariului minim brut se leagă peste 40 de acte normative și mecanisme bugetare, ceea ce va determina la rândul său majorări ale cheltuielilor publice, precum contribuții, indemnizații, grile salariale, sporuri, plafonări și alocații.
„Chiar dacă Executivul a stabilit plafonarea salariilor din sectorul public pentru anul viitor, o creștere a salariului minim va automat provoca o majorare a salariilor din sectorul public, o situație pe care România nu și-o poate permite în anul următor”, transmite autoritatea într-un comunicat.
În 2025, productivitatea muncii a crescut cu 5%, în timp ce salariile au înregistrat o creștere de peste 9%. „Orice ajustare salarială care nu este sprijinită de o creștere a productivității forței de muncă conduce la o inflație suplimentară, care afectează mai ales persoanele cu venituri mici”, se menționează în comunicatul oficial. 
„Există disparități salariale între regiuni și județe, iar o ajustare uniformă a salariului minim ar putea penaliza zonele mai sărace, riscul fiind ca multe locuri de muncă din mediul rural și orașele mici să dispară. Având în vedere argumentele economice, este foarte probabil ca salariul minim brut garantat în plată la nivel național să rămână la același nivel și anul viitor, precum în acest an”.
Consultările vor continua și în luna noiembrie, urmând ca Guvernul să adopte o decizie până la finalul următoarei luni.
