În timp ce Germania anunță o creștere etapizată a salariului minim, Ilie Bolojan nu a luat încă o decizie clară. Două guverne, două filozofii și, mai ales, două ritmuri complet diferite de reacție la presiunea economică și socială. Salariul minim din Germania a ajuns astfel la circa 2.200 de euro lunar, în timp ce în România este de aproximativ 800 de euro brut lunar.
Pe de o parte, Executivul condus de Ilie Bolojan a convocat miercuri Consiliul Național Tripartit. Acolo s-au discutat măsuri privind salariul minim și tichetele de masă. După ore de negocieri, s-a convenit asupra unui singur punct: majorarea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei pe zi, începând cu 1 ianuarie 2026. În schimb, nu s-a ajuns la un acord privind valoarea salariului minim brut pe economie, care rămâne stabilit la 4.050 de lei.
„Având în vedere argumentele analizelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să rămână și în anul următor la nivelul acestui an”, a declarat Bolojan, conform comunicatului Guvernului.
Conferința de presă comună susținută de prim-ministrul Ilie Bolojan (în imagine) și Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie, implementare și simplificare, la Palatul Victoria din București, marți, 28 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Sindicatele au prezentat mai multe variante de calcul, sugerând ca salariul minim să reprezinte între 47% și 52% din salariul mediu brut — adică între 4.300 și 4.800 de lei. Patronatele au pledat pentru prudență, invocând presiunea asupra costurilor de producție, riscul de concedieri și impactul asupra bugetului. În prezent, guvernul amână decizia definitivă.
Evoluția salariului minim în Germania
Guvernul Germaniei a stabilit o nouă creștere a salariului minim. În prezent, valoarea salarială minimă este de 12,82 euro pe oră, dar va urca la 13,90 euro începând cu 1 ianuarie. În continuare, salariul minim va atinge 14,60 euro din 2027.
27 august 2025, Moldova, Chișinău: Cancelarul german Friedrich Merz susține o conferință de presă la Palatul Prezidențial, de ziua celei de-a 34-a aniversări a independenței Republicii Moldova. Foto: Kay Nietfeld/dpa
Potrivit estimărilor Federației Germane a Sindicatelor (DGB), aproape șase milioane de angajați vor beneficia direct de această măsură. Ministrul muncii, Bärbel Bas, a afirmat că decizia promovează „mai multă echitate și recunoaștere pentru cei care asigură zilnic funcționarea țării noastre”. Guvernul german a recunoscut că vor apărea mici creșteri ale prețurilor, însă impactul asupra inflației generale va fi „nesemnificativ”.
Comparativ România versus Germania
Germania acționează dintr-o poziție de stabilitate economică și politică, majorarea salariului minim fiind discutată și negociată în avans, apoi implementată etapizat. În schimb, România pare constrânsă între temerile mediului privat și presiunea socială. Bolojan preferă soluții temporare, precum creșterea tichetelor de masă, în locul unei reforme salariale clare.
Diferența între cele două modele de stat reflectă și abordarea diferită: Germania, cu un stat protector, crește nivelul social prin majorarea venitului și astfel consolidând economia internă, în timp ce România ezită să majoreze salariul minim, chiar dacă acest lucru ar putea susține bugetul de stat.
La Berlin, salariul minim va crește cu aproape 14% în următoarele 18 luni. La București, Bolojan anunță o nouă rundă de consultări „până la sfârșitul lunii noiembrie”. Dacă Germania oferă o direcție clară, România oferă doar speranța unei decizii.
România rămâne în zona deciziilor întârziate, cu un guvern care discută despre eficiență, dar amână măsurile importante. Pentru milioane de angajați plătiți cu salariul minim, diferența dintre 4.050 de lei și un nivel de trai adecvat pare să se mărească de la o ședință la alta.
Recomandarea autorului
Consiliul Tripartit s-a încheiat fără un acord final asupra salariului minim. Sindicatele și patronatele au convenit doar asupra majorării tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei.
Tabel | Valoarea salariului necesar pentru a fi considerat în sărăcie în funcție de orașul de domiciliu în România
 
 
										