În cadrul unei conferințe de presă susținute vineri, alături de comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, vicepremierul Italiei, Antonio Tajani, a solicitat Banca Centrală Europeană (BCE) să implementeze urgent măsuri de relaxare monetară. Acestea includ reducerea dobânzilor și reluarea programului de achiziție de active, pentru a sprijini economia europeană și exportatorii italieni.
Solicitarea Italiei: BCE trebuie să intervină pentru deprecierea euro
„Un dolar tot mai slab și un euro tot mai puternic îi afectează în plus pe exportatorii noștri, precum și tarifele vamale”, a afirmat Tajani la Roma, citat de Bloomberg. „Sper ca BCE să înceapă să ia în considerare – similar cu banca centrală a Statelor Unite – reduceri ale ratelor dobânzilor și o nouă rundă de relaxare cantitativă pentru a asigura o lichiditate mai mare și a diminua forța monedei euro”, a adăugat oficialul italian.
Potrivit lui Tajani, aprecierea monedei unice riscă să anuleze beneficiile recentei înțelegeri comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, care prevede tarife de 15% pentru majoritatea bunurilor. Fără astfel de măsuri, „va deveni din ce în ce mai dificil pentru exportatori”, a avertizat vicepremierul. 
Programul BCE, suspendat din cauza inflației
Programul de relaxare cantitativă, menționat de Antonio Tajani, reprezintă o metodă prin care băncile centrale injectează fonduri în economie, achiziționând obligațiuni guvernamentale. Împreună cu reducerile de dobândă, această măsură are ca scop facilitarea accesului la credite și prevenirea recesiunii.
Banca Centrală Europeană a întrerupt acest program în 2022, în contextul creșterii rapide a inflației, temându-se că fondurile suplimentare injectate în economie ar putea genera creșteri și mai accentuate ale prețurilor. În urma opririi, condițiile de creditare s-au înăsprit, scumpind împrumuturile pentru companii și populație.
Reducerea dobânzilor: avantaje și riscuri
Sub impactul tarifelor, economia Italiei a stagnat în trimestrul al treilea, în timp ce BCE menține rata dobânzii la depozite la 2% pentru a treia ședință consecutivă. O eventuală reducere, chiar și moderată, ar putea face creditele mai accesibile pentru companii și cetățeni, stimulând investițiile și consumul, dar ar putea și alimenta inflația.
De asemenea, o astfel de măsură ar putea duce la deprecierea euro, sprijinind exportatorii europeni și reducând presiunea asupra dobânzilor din Europa de Est, inclusiv din România, țară nepracticând euro, dar influențată de politica monetară europeană.
Reacții politice asupra politicii BCE
Nu este pentru prima dată când politicieni europeni solicită BCE să revină la politici de stimulare. În 2024, formațiunea politică a Marinei Le Pen din Franța a cerut reluarea programului de cumpărare de obligațiuni de stat și alte titluri financiare, pentru sprijinirea investițiilor verzi și redresarea economică a Uniunii Europene.
Banca Centrală Europeană a respins această inițiativă, clarificând că mandatul său este menținerea stabilității prețurilor, nu finanțarea directă a guvernelor: „Piața nu se află într-o stare de vânzare haotică, iar condițiile de finanțare rămân stabile”, a declarat economistul-șef al BCE, Philip Lane, în iunie 2024, respingând solicitările grupului politic condus de Marine Le Pen.
