Numărul tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani din Uniunea Europeană care își Systematic reduc participarea pe piața muncii. Uniunea Europeană și-a propus ca până în 2030 să atingă un nivel de ocupare de 9% pentru acest segment de vârstă, iar România se situează printre țările cu o rată de peste 11%, depășind media UE. Conform celui mai recent raport Eurostat, un sfert dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani nu aveau în 2024 un loc de muncă, nu erau implicați în programe de educație sau formare profesională.
Procentul tinerilor care nu sunt implicați în câmpul muncii și nu urmează cursuri de formare profesională a fluctuat în statele membre ale UE. Țările de Jos au înregistrat cel mai scăzut procent, de doar 5%, în timp ce România are una dintre cele mai ridicate rate, de 19,4%. Aceste cifre au fost calculate pe baza statisticilor privind ocuparea forței de muncă și rata șomajului. Majoritatea tinerilor nu sunt angajați, nu sunt șomeri și nici nu participă la programe de studii.
România are una dintre cele mai scăzute rate de angajare a tinerilor din UE
Datele Eurostat indică faptul că opt țări din UE au depășit pragul de 11% în 2024. Cele mai ridicate rate de neangajare în rândul tinerilor au fost înregistrate în Grecia, Lituania, Italia și România, unde peste 14% dintre tinerii până în 29 de ani nu aveau un loc de muncă. Rata de ocupare în rândul tinerilor din România este printre cele mai scăzute în UE, deoarece angajatorii preferă candidați cu experiență, refuzând adesea proaspăt absolvenți. 
Uniunea Europeană depune eforturi pentru a reduce procentul de tineri neangajați la 6% până în 2030. Procesul de tranziție de la educație la angajare devine tot mai complex pentru tinerii care își schimbă frecvent locul de muncă și durează mai mult până își stabilește o poziție fixă pe piața muncii. Mulți tineri renunță la joburi pentru a reveni la programe de studii sau formare profesională, pentru a-și îmbunătăți calificările.
„De asemenea, în 2024, 12,3% dintre tinerii cu vârste între 15 și 19 ani din UE aveau atât un loc de muncă, cât și participau la studii, facilitând astfel această tranziție flexibilă de la educație la muncă. Ponderea a crescut la 22,7% în rândul celor cu vârste între 20 și 24 de ani, apoi a scăzut ușor pentru grupele de vârstă mai avansate, fiind de 17,9% în ce privește cei cu vârste între 25 și 29 de ani și 13,5% pentru cei între 30 și 34 de ani.”
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Domeniile cu cele mai mari câștiguri în România, unde IT-ul nu mai domină primele poziții
Care sunt ocupareații cu cel mai ridicat risc de înlocuire prin Inteligență Artificială (AI). LISTA joburilor expuse unui pericol crescut
